Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit în Duminica dinaintea Nașterii Domnului Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București,
Pomenirea ieromonahului Adrian Tănăselea la Mănăstirea Văratic
Sâmbăta aceasta, la Mănăstirea Văratic din județul Neamț, va fi oficiată slujba de pomenire a părintelui ieromonah Adrian Tănăselea, la împlinirea a 40 de zile de la trecerea la cele veșnice.
Părintele Adrian Tănăselea s-a născut în data de 10 aprilie 1967, din evlavioșii creștini Vasile și Elena din satul Urecheni, județul Neamț. A primit Taina Sfântului Botez din mâna vrednicului preot misionar Valerian Ciochină (1925-2007), în biserica istorică din satul natal cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, primind numele de Alioșa. Atât el, cât şi fratele său, Emilian, au primit de la părinții lor o educație cu rădăcini adânci în credința ortodoxă. Școala primară și gimnazială le-au urmat la Urecheni, apoi a frecventat cursurile Liceului „Ion Creangă” din Târgu Neamț. După terminarea studiilor, a fost angajat la Fabrica de mobilă din Târgu Neamț, împreună cu mai mulți consăteni, dintre care îl amintim pe Petroniu (Petrică Andrei), astăzi stareț la Schitul Lacu din județul Iași, care l-a apreciat ca pe un coleg liniștit, cu mult respect față de cei din jur. Stagiul militar l-a făcut în București.
Purtat sub mantie de părintele Ionichie Bălan
Având chemarea lăuntrică, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, la doar 23 de ani, după moartea părinților, a hotărât să intre în monahism. Obșea monahală de la Sihăstria Neamțului, condusă de starețul gospodar, arhim. Victorin Oanele, i-a îndeplinit dorința arzătoare de a intra în monahism. Astfel, în toamna anului 1990, a fost primit ca frate în Mănăstirea Sihăstria. După mai multe ascultări, la prăznuirea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 6 decembrie 1992, a primit chipul îngeresc, fiind călugărit și purtat sub mantie de părintele Ionichie Bălan, cunoscutul duhovnic devenindu-i astfel naș de călugărie. Prin împlinirea ascultărilor și nevoințelor, împletite cu virtutea smereniei și dărniciei, la recomandarea părintelui stareț Victorin a fost hirotonit diacon pe 1 ianuarie 1996, iar preot în data de 5 noiembrie 1996, de către Părintele Patriah Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Pentru calitățile sale a fost numit egumen în 1997 la Schitul „Daniil Sihastru”, iar în anul 2000 a fost trimis la Schitul „Sfântul Mina” din Târgu Neamț, unde prin lucrarea sa duhovnicească a adunat numeroși credincioși din urbea orașului ca fii duhovnicești, care l-au urmat pentru bunătatea și fermitatea sa pentru tot parcursul vieții.
Odată cu instalarea maicii starețe Iosefina Giosanu, pe 15 august 2003, a fost chemat și părintele Adrian ca duhovnic și slujitor pentru soborul Mănăstirii Văratic. Jovialitatea părintelui, discreția și liniștea liturgică pe care le răspândea, izvorâte din dragostea pentru Hristos, l-au definit ca un duhovnic bun, echilibrat și jertfitor, fiind prețuit de monahii și credincioși. De ospitalitatea casei sale și a dialogului duhovnicesc s-au bucurat multe persoane ce i-au călcat pragul chiliei. Oameni simpli sau personalități, toți au avut loc în inima sa bună. Locul de baștină nu l-a uitat niciodată, vizitând mormintele părinților și purtând în suflet biserica unde a primit poarta de intrare în creștinism, prin acțiunile sale de milostenie și binefacere.
În tot acest timp, boala i-a adus multe greutăți, însă fără vreo șovăire și-a dus crucea cu o demnitate și vrednicie pe care le întâlnești doar la viețuitorii Patericului sau în pilda vieţii Sfântului Iosif și a Sfântului Gheorghe Pelerinul, pe care i-a slujit cu multă cinste.
Slujba înmormântării duhovnicului blând și multrăbdător în suferință
După o grea perioadă de spitalizare, pe 7 octombrie 2021, zi în care s-a născut Sfântul Calinic de la Cernica (în 1787), cu care a avut o legătură specială, Domnul Căruia I-a slujit l-a chemat la Sine.
Trupul neînsuflețit al părintelui a fost depus în biserica mare a Mănăstirii Văratic, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în partea stângă, în absida dedicată Sfântului Gheorghe Pelerinul, ale cărui sfinte moaște au fost duse anul acesta la Iași, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Curtea Mănăstirii Văratic a devenit loc de pelerinaj, iar florile recunoștinței au înconjurat sicriul părintelui. Încă de la poarta mănăstirii se putea vedea tristețea pe chipul monahiilor, dar și respectul și cinstirea, aduse prin doliul aşezat deasupra porților.
În ziua de 9 octombrie, programul liturgic a început cu Sfânta Liturghie şi Slujba înmormântării oficiate de PS Părinte Nechifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, iar răspunsurile la strană au fost date de Corul Mănăstirii Văratic și al Mănăstirii Sihăstria. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Petroniu Marin, exarhul de zonă al județului Neamț, părintele protopop Nicolae Axentioi, părinți stareți și ucenici care l-au cunoscut și au dorit să-l conducă pe ultimul drum pământesc. Prezența Preasfințitului Părinte Nichifor a fost ca o răsplată a jertfei părintelui Adrian depusă în cei 25 de ani de slujire la Sfântul Altar.
„Atât a fost pentru părintele Adrian, duhovnicul nostru; corpul lui nu a mai putut lupta cu toate complicațiile pe care le avea. A dus boala și suferința în tăcere, fără să spună la cineva. Ne va lipsi mult. Ziua înmormântării părintelui a fost o zi de grea suferință și întristare pentru soborul mănăstirii noastre”, a transmis maica stareță Iosefina.
Părintele Adrian Tănăselea, duhovnicul Mănăstirii Văratic, rămâne în inimele noastre ca o lumină, cu o bunătate avraamică, un chip deosebit de blajin, de la care mereu aveam ceva de învățat.