Preşedintele României la hramul bisericii Palatului Cotroceni

Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, ocrotitorii spirituali ai bisericii Palatului Cotroceni din Capitală, au fost cinstiți în chip deosebit în ziua lor de prăznuire, astăzi, 7 octombrie. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la acest lăcaş de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori. La slujbă au participat credincioși bucureşteni alături de Nicușor Dan, președintele României, și de angajați ai Administrației Prezidențiale.

Din soborul de slujitori care s‑au rugat la hramul bisericii Palatului Cotroceni, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au făcut parte: părintele Victor‑Lucian Georgescu, protoiereu al Protoieriei Sector 1 Capitală; părintele prof. dr. Radu Petre Mureșan, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București; părintele Alexandru Bodoros, slujitor al lăcașului de cult; părintele arhidiacon Nicolae Iftimie, consilier patriarhal și director al Agenției de știri BASILICA a Patriarhiei Române, și alţi clerici.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evocat în predica sa chipul Sfinților Mucenici Serghie și Vah, care au rămas statornici în credința lor și nu s‑au lepădat de Hristos. „Biserica îi cinstește pe doi martiri care au făcut parte din societatea înaltă de atunci, aflându‑se în preajma împăratului Maximian. Ni se spune că făceau parte din Schola Gentilium. Serghie era primicerius, iar Vah, secundicerius. Serghie se afla înaintea celorlalți, iar Vah era cel de‑al doilea. Se spune că înaintea autorității lui Maximian nu ajungeau decât ei. De asemenea, se spune că faptele lor erau îndreptate doar către oamenii merituoși. Pe mulți dintre cei care erau viteji în luptă, care erau cinstiți, care erau atenți față de aproapele lor, i‑au recomandat pentru demnități înalte. (…) După ce Maximian i‑a invitat să aducă jertfă idolilor într‑un templu, aceștia, rămânând afară, au refuzat. Lui Serghie și Vah le‑au fost luate toate onorurile, toate însemnele pe care le purtau, și au fost îmbrăcați în haine femeiești. Aceasta a fost fapta unuia dintre dușmanii lui Serghie și Vah, care îi și șoptise împăratului despre faptul că ei erau creștini. Târâți pe străzi, umiliți și bătuți crunt, ei au suportat aceasta, spunându‑i public împăratului că nu recunosc decât pe Împăratul veacurilor, pe Domnul domnilor și Stăpânul stăpânilor. Duși din garnizoană în garnizoană, au ajuns până la un oraș aflat pe Eufrat și acolo, în urma bătăilor crunte, Vah și‑a încredințat sufletul înaintea lui Dumnezeu. Serghie însă a fost dus până într‑un oraș vestit al vremii de atunci, Rosafa, care ulterior, din veacul al V‑lea și, mai precis, de la începutul veacului al VI‑lea, s‑a numit Sergiopolis, adică orașul lui Serghie, care s‑a aflat în grija Marelui Împărat Iustinian, întrucât, în locul martiriului Sfântului Serghie, veneau oameni de departe, iar orașul devenise un centru de pelerinaj printre cele mai cunoscute ale lumii creștine de atunci”, a spus Preasfinţia Sa.

Ierarhul a mai arătat că mărturia Sfinților Serghie și Vah rămâne un îndemn pentru fiecare creștin de a‑L mărturisi pe Hristos, dincolo de orice rang, cinste sau privilegiu lumesc: „Îi rugăm pe Sfinții Serghie și Vah să întărească credința noastră, să arate demnitarilor și soldaților, și celor care se află în preajma oamenilor importanți, și acelora care se află în preajma oamenilor obișnuiți că nu este dregătorie mai mare decât a fi aproape de Dumnezeu, decât a sluji pe singurul și adevăratul Dumnezeu”.

Nicușor Dan, președintele României, a evidențiat importanța păstrării vie a memoriei celor care au contribuit la dăinuirea acestui sfânt lăcaș, precum și nevoia de înțelegere și respect în societatea contemporană: „Este important să avem întotdeauna în minte că istoria nu începe cu noi, că înaintea noastră au fost oameni care au trăit și au mărturisit credința creștină, așa cum au făcut‑o și martirii creștinătății pomeniți astăzi, precum și ctitorii acestui sfânt lăcaș. Cred, de asemenea, că, într o lume și într o societate în care vedem că ura și vrajba sunt tot mai prezente, este important ca noi să oferim un exemplu de moderație, de înțelegere și de bună înțelegere. Vom avea întotdeauna opinii diferite, însă acest lucru nu trebuie să ne împiedice să ne privim unii pe alții cu respect și cu înțelegere și, mai presus de toate, să l vedem în cel de lângă noi pe adevăratul nostru aproape”.

La final, părintele Alexandru Bodoros, slujitor al bisericii Palatului Cotroceni, a mulțumit celor prezenți și a evidențiat rolul lăcașului de cult, care, în pofida încercărilor prin care a trecut, continuă să fie un loc viu al întâlnirii cu Dumnezeu: „Gândul acestui moment și al comuniunii de astăzi este acela că biserica noastră este una dintre multele biserici care au fost răstignite la sfârșitul secolului trecut și printre puținele care poartă și astăzi, la vedere, semnele acestei răstigniri. Acest lucru ne amintește, din nou și din nou, că și noi, asemenea lui Hristos, trebuie să ne răstignim pentru aproapele nostru, împlinind porunca iubirii”.

Cu prilejul hramului, părintele Alexandru Bodoros i a oferit Episcopului‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor o icoană cu chipurile Sfinților Mari Mucenici Serghie și Vah, precum și un aranjament floral.