Sfântul Sinod în şedinţă de lucru

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit ieri, 29 octombrie, în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Înainte de şedinţă, Preasfinţitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum în Catedrala patriarhală, în prezenţa Patriarhului României şi a ierarhilor membri ai Sfântului Sinod.

 

După deschiderea lucrărilor de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, a susţinut o meditaţie duhovnicească intitulată „Responsabilitatea episcopală privind relaţiile cu statul (instituţii şi autorităţi)“. „Dezbaterea privind relaţia Bisericii cu Statul suscită un continuu interes, atât în mediul unor politici extinse la nivelul arealului etno-cultural, religios şi naţional, cât şi în zona perspectivei unei soluţionări globale privind medierea crizelor sociale şi economice, în conformitate cu mutaţiile de tip demografic sau concurenţial, pe care o traversează umanitatea timpului nostru. În conjugarea acestei dezbateri, chemarea de a reflecta asupra competenţelor şi asupra sferei responsabilităţilor episcopale în lumea de astăzi este un deziderat necesar. Înţeleasă ca expresie a voinţei dumnezeieşti, de instituire dumnezeiască, obiectivată aici pe pământ, Biserica, aşa cum o cunoaştem în timp, îşi are originea în Jertfa, Moartea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos şi în trimiterea apostolică a ucenicilor Săi în lume, la propovăduire sub semnul văzut al Cincizecimii, prin care Mântuitorul transferă puterea Sa harică de autoritate către episcopi şi prin aceştia, în sens larg, către întreaga comunitate până la sfârşitul veacurilor. La o radicală schimbare a situaţiei Bisericii se ajunge în anul 313 când, la Mediolanum (Milano), împăratul Constantin cel Mare şi Liciniu dau un edict de scoatere a credinţei creştine din ilegalitate. Pe fondul acestei evoluţii, fără a fi afectate autonomia de cult şi integritatea dogmei, se propune o fuziune între dreptul civil roman şi cel canonic-eclesial într-o formă unificată, cunoscută sub numele de drept nomocanonic, care transformă virtuţile normelor religioase în norme cu aplicabilitate în teritoriul profan, iar comandamentele administraţiei profane în deziderate canonice“, a arătat Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Calinic. 

 

Lucrările Sfântului Sinod s-au desfăşurat în cadrul celor patru comisii sinodale: Comisia pastorală, monahală şi socială; Comisia teologică, liturgică şi didactică; Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină; Comisia pentru comunităţi externe, relaţii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase. „Pe ordinea de zi au fost teme de actualitate bisericească în ceea ce priveşte lucrarea pastoral-misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii Ortodoxe Române, precum şi relaţiile interbisericeşti şi interreligioase ale Patriarhiei Române“, a declarat părintele consilier patriarhal Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate, şi se întruneşte anual în cel puţin două şedinţe de lucru, în perioadele de primăvară şi toamnă, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.