În Duminica a XIV-a după Rusalii, cu ocazia prăznuirii Tăierii capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înalt Preasfinţitul Irineu a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cămărăşasca, în judeţul Gorj, care şi-a serbat hramul. La sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Irineu a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a subliniat rolul Sfântului Ioan Botezătorul în Vechiul şi Noul Testament. De la Mănăstirea Cămărăşasca, Mitropolitul Olteniei a mers în Parohia Tămărşeşti, Protopopiatul Târgu Jiu Sud, unde a pus o piatră de temelie pentru biserica din filia Bălăceşti.
Sfânta Lumină s‑a pogorât astăzi, la ora 14:13, în fața a mii de pelerini ortodocși veniți din toate colțurile lumii. Momentul a fost trăit cu o emoție profundă, oamenii exprimându‑și bucuria prin rugăciuni de mulțumire. În această seară, Lumina Sfântă va ajunge și în România, în jurul orei 18:00.
Credincioșii bucureșteni și pelerinii sunt invitați să participe luni la prăznuirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ocrotitorul Mănăstirii Cernica, și a mamei sale, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la
În seara Sfintei și Marii Vineri, 10 aprilie, în Biserica Ortodoxă a fost săvârșită ultima Denie din acest an, slujba Utreniei din Sfânta și Marea Sâmbătă. Această rânduială cu totul deosebită a
În perioada 15-21 aprilie, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” din Slobozia vor avea loc manifestări liturgice și
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
În vremea aceea, după ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua cea dintâi a săptămânii, au venit Maria Magdalena și cealaltă Mărie ca să vadă mormântul. Și, iată, s-a făcut cutremur mare, că
Fraților, oare nu știți că toți câți în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu El în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava
În Sfânta şi Marea Sâmbătă „prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre
61. Mormântul Domnului este sau lumea aceasta, sau inima fiecăruia dintre credincioşi; giulgiurile sunt raţiunile lucrurilor, împreună cu modalităţile virtuţilor: iar ştergarul cunoştinţa
În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în inimile noastre o bucurie care nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Hristos Cel Răstignit şi Înviat ne descoperă sensul profund al vieţii, biruinţa asupra mo
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
