Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în prima zi a noului an civil a fost săvârșită la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Părintele Episcop i-a îndemnat pe credincioșii prezenți să reflecteze mai mult la semnificația praznicului împărătesc „Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului”: „Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a smerit și S-a golit de slava Sa dumnezeiască ca noi să ne îndumnezeim și să ne asumăm cu adevărat și plenar jertfa pe care El a făcut-o pentru noi și pentru a noastră mântuire. Așadar, se cuvine ca la acest praznic al smereniei Mântuitorului și noi să ne smerim și să reflectăm la viața noastră de zi cu zi, să ducem o viață cumpătată, o viață responsabilă, în cumințenie față de Dumnezeu și față de poruncile Lui”.
În noaptea dintre ani, Părintele Episcop Lucian a săvârșit slujba de mulțumire pentru anul ce a trecut, dar și de binecuvântare pentru cel nou, săvârșind rânduiala specială, în cadrul căreia a fost citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos.
În perioada 9-10 septembrie 2026, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a găzduit, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, cea de-a doua ediție a Simpozionului Național de Studii Canonice, dedicată temei „Instituția familiei în lumina sfintelor canoane, a prevederilor legale și a reglementărilor ecleziale actuale”. La eveniment au participat clerici, cadre didactice universitare, juriști, cercetători și doctoranzi din mai multe centre academice și bisericești din țară.
La Palatul Patriarhiei a fost semnat astăzi, 15 septembrie, un acord de colaborare privind organizarea serviciului religios în biserica Spitalului Clinic Căi Ferate Nr. 2 din Capitală, între Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Arhiepiscopia Bucureștilor. Acordul dintre cele două instituții a fost încheiat în virtutea faptului că unitatea spitalicească a intrat de curând în administrarea Universității de Medicină și Farmacie, care a preluat astfel și capela spitalului aflată în construcție.
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a avut loc astăzi, 15 septembrie, festivitatea de revedere a promoției 2001, la împlinirea a 25 de ani de la absolvire. Evenimentul a reunit foștii studenți într-un moment de comuniune și recunoștință pentru anii de formare teologică petrecuți împreună în cadrul prestigioasei instituții de învățământ teologic.
Arhiepiscopia Bucureștilor a organizat, la începutul acestei săptămâni, o nouă sesiune a examenului de selecționare pentru slujitorii Sfintelor Altare care doresc să ocupe un post vacant de preot în municipiile
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea, chemând Iisus toată mulțimea la El, zicea: Ascultați-Mă toți și înțelegeți: Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea
Fraților, purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos. Căci, de se socotește cineva că este ceva, deși este nimic, se înșală pe sine însuși. Iar fapta lui însuși să și-o
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (†2002) s-a născut în Basarabia, în satul Cuconeştii-Vechi, la 7 octombrie 1912. Din botez a primit numele Serghie. La 14 ani, a intrat ca frate la Schitul
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 322-323 „Cât pentru apărarea rugăciunii lui Iisus, pe care toți ucenicii Sfântului Paisie (de la
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
Portretistica marilor scriitori este una dintre marile valori pe cale de dispariție în hățișul vulgar al zilelor noastre. Nu se mai nasc figuri precum Saint-Simon, La Bruyère sau Alexis de Tocqueville, capabili să
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
