Cu binecuvântarea PS Episcop Lucian al Caransebeşului, la iniţiativa părintelui Gabriel Gozman, parohul bisericii „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din Caransebeş, s-a înfiinţat în anul 2008 Centrul Social Filantropic „Arhiereu Filaret Musta“ din Caransebeş. Acest centru s-a concretizat prin colaborarea parohiei „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din Caransebeş cu inimoasa familie Neagoe Petru şi Elena. Centrul social este format din două partiţii: partea social filantropică care cuprinde spaţii şi sală de mese pentru activităţile sociale şi a doua parte separată unde s-a amenajat o casă mortuară la standardele europene, singura casă mortuară de acest gen din judeţ. Activităţile sociale ce se desfăşoară în acest centru filantropic sunt: cantină socială pentru credincioşii nevoiaşi ai parohiei, şcoală duminicală pentru copii şi un centru de întâlnire pentru bătrânii parohiei care sunt singuri şi pe care nu are cine să-i cerceteze. Toate aceste activităţi sunt gestionate de parohia „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din Caransebeş, prin coordonarea părintelui paroh Gabriel Gozman şi cu participarea personalului calificat în acest sens.
Pe lângă aceste proiecte sociale, în cursul anului 2009, la acest centru s-au mai demarat şi alte proiecte sociale care vin în sprijinul bătrânilor neputincioşi, imobilizaţi la pat. Dintre acestea, amintim „Masa pe roţi pentru bătrânii noştri“ care constă în asigurarea unei hrane calde zilnic la domiciliul unui număr de 25 de bătrâni, precum şi programul „În ajutorul neputinţei bătrânilor noştri“, care constă în spălarea rufelor a 20 de bătrâni care sunt imobilizaţi. Împlinind această activitate, administrativ-gospodărească, prin înfrumuseţarea şi întreţinerea bisericii monument istoric „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ (necropola episcopilor de Caransebeş) şi a mormintelor personalităţilor bănăţene, dar şi prin dezvoltarea activităţilor social-filantropice, această parohie, care şi-a sărbătorit ocrotitorul pe 7 ianuarie, îşi desăvârşeşte atât misiunea spiritual-duhovnicească, cât şi rolul în societatea caransebeşeană.Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
