16% dintre români suferă de hepatita A

Potrivit datelor prezentate la Conferinţa Naţională a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), ce a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, la nivel naţional 16,2% dintre români suferă de hepatita A. Specialiştii participanţi la conferinţă au atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă bolnavii cu afecţiuni hepatice.

Pacienţi cu boli ale ficatului, suţinători ai acestora, precum şi cadre medicale din întreaga ţară au participat la a treia ediţie a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), atrăgând atenţia asupra lipsei de informaţie la nivelul populaţiei, dar şi asupra problemelor cu care se confruntă bolnavii. Specialiştii au discutat despre necesitatea unei campanii de depistare timpurie a bolii, dar şi despre necesitatea unei campanii de informare la nivel naţional, întrucât pacienţii au sesizat că de multe ori sunt discriminaţi la locurile de muncă, în societate şi chiar în familie de către cei neinformaţi. De asemenea, reprezentanţii APAH-RO vor începe demersurile pentru ca listele de aşteptare la tratament să dispară, având în vedere că cei mai mulţi pacienţi au fost infectaţi înainte de anii '90, în spitale, iar acum protocolul terapeutic este incomplet. "Numai hepatitele virale B şi C provoacă decesul a aproximativ un milion de oameni anual, în întreaga lume. Stasticile la nivel naţional arată că incidenţa hepatitelor virale A şi B este de 16,2, respectiv 2,4 la 100.000 de locuitori, pe când incidenţa hepatitei virale C este raportată la 0,3", a declarat Georgeta Negoiţă, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Braşov. Aceasta a mai precizat că netratate şi neacompaniate de măsuri şi stil de viaţă, hepatitele virale se cronicizează şi duc la boli grave, precum ciroza şi cancerul hepatic. Totodată, dr. Felicia Coman de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov a declarat că este extrem de important să se conştientizeze că pacienţii cu afecţiuni hepatice nu sunt un risc pentru ceilalţi, dar şi că, odată încheiat tratamentul terapeutic, controalele medicale trebuie continuate pe tot parcursul vieţii. Dezbaterile au impus şi luarea unor decizii cu privire la demersurile ce trebuie iniţiate cu scopul de a sensibiliza decidenţii în adoptarea unor măsuri impetuos necesare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu hepatită care au şi hemofilie sau talasemie, de cele mai multe ori în urma tratamentelor transfuzionale. Specialiştii au atras atenţia că este important să se testeze cât mai mulţi oameni, pentru a-şi putea schimba stilul de viaţă, pentru a putea fi urmăriţi de medici şi, la nevoie, să înceapă tratamentele specifice.