Alimentele ultraprocesate, asociate riscului de depresie şi anxietate

Stilul de viață are o influență enormă asupra sănătății noastre, atât fizice, cât și mentale. Rezultatele ştiinţifice ne arată cum factorii de risc alimentari, dar și obiceiuri ce țin de stilul de viață, precum lipsa de mișcare şi odihna insuficientă, ne fac nu doar mai vulnerabili în fața bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat, ci şi a depresiei. S-a constatat că pacienții cu afecțiuni cardiovasculare sau diabet zaharat de tip 2 prezintă un risc mai mare de depresie, care nu este asociat condiției de boală. Studiile arată că un proces inflamator poate fi un factor important de risc pentru depresie.

Toți oamenii trec, de-a lungul vieții, prin evenimente neplăcute, difi­cul­tăți în viața personală ori profesională, care influenţează buna dispoziție. Este normal să trecem prin momente de tristețe sau să ne simțim epuizați. Până la urmă, bucuria nu poate fi trăită deplin dacă nu avem parte și de greutăţi. Însă aceste momente sunt tranzitorii și nu ne influențează capacitatea de relaționare cu oamenii, randamentul la serviciu, îndeplinirea responsa­bi­lităților de zi cu zi și calitatea vieții în general.

Depresia, însă, este o afecțiune medicală, ca­racterizată atât de intensitatea sentimentelor de tristețe și neputință profundă, cât și de extinderea lor pe o durată lungă de timp. Astfel, viața este profund perturbată, tris­tețea fiind însoţită de sentimentul inu­ti­li­tății și/ sau al culpabilității, lipsă de interes față de lumea din jur, dereglări majore ale somnului și ale apetitului, nivel scăzut de energie și, în cazurile foarte grave, de gânduri suicidare. Se estimează că, la nivel mondial, peste 150 de milioane de persoane suferă de depresie.

Factorii responsabili de dezvoltarea acestei afecțiuni sunt numeroși și complecși, existând inclusiv o componentă genetică în determinismul bolii. Au fost identificate peste 700 de variante genetice ale circa 300 de gene specifice asociate cu riscul de depresie. Aceste gene sunt concentrate în neuroni localizați în regiuni ale creierului responsabile de controlul emoțiilor și de neuroplasticitate. Persoanele care au un părinte sau un frate suferind de depresie prezintă un risc de două-trei ori mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Totuși, moștenirea unei predispoziții genetice nu presupune în mod obligatoriu instalarea depresiei. De cele mai multe ori, debutul unei boli, fie ea fizică sau psihică, este declanșat de interacțiunea factorilor biologici cu cei de mediu. Pierderea cuiva drag, traumele emoționale, traversarea unei perioade dificile îndelungate pot constitui declanșatori ai depresiei la persoanele cu vulnerabilitate genetică ridicată. Totodată, însă, obiceiurile sănătoase de viață, precum activitatea fizică regulată și alimen­tația împiedică manifestarea genelor asociate cu depresia.

Riscuri ale dietei „de tip occidental”

Stările de anxietate se numără printre cei mai importanți predictori clinici pentru depresia secundară. Anxietatea este caracterizată de îngrijorarea constantă nefondată, ce vizează un pericol sau o problemă nevăzută, anticipată, dar închipuită. Crearea de scenarii și antrenarea mentală în rezolvarea lor duce la epuizare fizică și psihică și, în cele din urmă, la izolare, lipsă de motivație, deznădejde și depresie.

Un studiu preclinic a descoperit că anumiți aditivi alimentari sunt asociați cu o creștere a ratei anxietății și o reducere a deschiderii către interacțiunile sociale, deci a sociabilității. Acest fapt nu este unul nesemnificativ având în vedere că produsele alimentare aditivate ultraprocesate - băuturi răcoritoare, produse de panificație și patiserie, snackuri, preparate gata-de-consum și altele - reprezintă mai bine de o treime din produsele alimentare pe care le cumpără oamenii din țările dezvoltate.

Mai mult, riscurile asociate cu consumul acestor alimente nu este dat exclusiv de aditivi alimentari, ci de însăși valoarea nutrițională a acestora, fiind produse cu un conținut crescut de zahăr, sare și/ sau grăsimi saturate. Calitatea lor nutrițională este incomparabil mai mică decât a alimentelor proaspete, neprocesate sau puțin procesate, precum iaurtul, pâinea integrală sau legumele la cuptor.

O grupă largă de aditivi utilizată este cea a emulsifianților sau emulgatorilor, precum polisorbat 80 (E433) sau carboximetilceluloza (E466). Aceștia sunt compuși de sinteză cu proprietatea de a face miscibile grăsimile cu apa, astfel conferind produsului o textură omogenă și fină. Din acest motiv, emulsifianții sunt adăugați în compoziția multor înghețate, a prăjiturilor ambalate, creme, frișcă spray, sosuri și dressinguri, brânză topită, produse vegane ș.a.

Mai multe studii, între care unul publicat într-un jurnal medical dedicat cercetării în domeniul cancerului și altul ce a vizat comportamentele sociale și predispunerea la anxietate, au arătat că acești aditivi au efecte dăunătoare asupra epiteliului intestinal. Aceste efecte constau în afectarea microbiomului intestinal și în generarea unui răspuns inflamator cronic, favorizând dezvoltarea mai multor tipuri de patologii, între care cancerul colorectal. De asemenea, afectând microbiomul și inducând inflamație, acești aditivi influențează activitatea cerebrală, modulând comportamente precum anxietatea, răspunsul la stres și depresia. Dieta specifică omului modern, așa-zis „de tip occidental”, cu alimente ultraprocesate, aditivate, bogate în grăsimi animale și de tip trans, săracă în fibre și antioxidanți, contribuie major la creșterea riscului de depresie.

Beneficiile „modelelor tradiționale”

La polul opus se află alimentația alcătuită preponderent din produse naturale, neaditivate, similară modelelor tradiționale, precum cel mediteraneean. O astfel de dietă este corelată cu un risc semnificativ scăzut de anxietate și depresie. Deși dieta mediteraneeană tradițională nu poate fi descrisă drept una lipsită de grăsimi, totuși acestea fac parte preponderent din categoria grăsimilor nesaturate, provenite în special din măsline și uleiul de măsline, dar și din diferite nuci și semințe specifice arealului: migdale, nuci, alune de pădure, fistic, semințe de pin, castane, susan.

O echipă de cercetători spanioli au analizat obiceiurile alimentare a peste 12.000 de persoane înscrise în studiu. În urma acestei analize au observat că persoanele care consumau frecvent grăsimi trans sub forma chipsurilor, dulciurilor, gogoșilor, a produselor de patiserie și de tip fast-food aveau un risc cu 50% mai mare de depresie. Acelaşi studiu evidenţiază existenţa unui efect protector al grăsimilor mononesaturate, iar surse foarte bune de astfel de grăsimi sunt uleiul de măsline, de avocado, de rapiță, nucile și semințele întregi, neprăjite.

Un alt factor protector important îl reprezintă mișcarea, activitatea fizică practicată în mod regulat, care aduce o seamă de beneficii nu doar sănătăţii fizice, ci și mentale.