Altare închinate Învierii Domnului

Sărbătoarea Învierii Domnului este, pentru unele lăcaşuri de cult, prilej de dublă bucurie: praznic împărătesc şi ziua hramului bisericii. Biserici de mir, lăcaşuri mănăstireşti şi catedrale puse sub ocrotirea Sfintei Zile a Învierii Mântuitorului avem atât în ţară, cât şi în cadrul comunităţilor religioase româneşti din diasporă, în Europa şi în America.

În fiecare dintre cele trei mari provincii ale ţării noastre se înalţă rugăciuni din altare închinate Învierii Domnului. Ziua Învierii este zi de hram pentru Mănăstirea Stelea din Muntenia, pentru Mănăstirea Habra din Transilvania, iar Moldova numără trei hramuri de biserici mănăstireşti, toate în judeţul Suceava: Suceviţa, Todireni şi Poiana Sihăstriei (Câmpulung Moldovenesc). În Episcopia Caransebeşului şi Episcopia Oradiei, catedralele eparhiale din oraşele de reşedinţă au hram Învierea Domnului. Astfel, P.S. Lucian a săvârşit slujba Învierii pe esplanada catedralei din Caransebeş, iar P.S. Sofronie a slujit la Catedrala episcopală din Oradea. De asemenea, în oraşele Bacău şi Fălticeni continuă şantierele la două dintre cele mai mari catedrale din ţară, ambele închinate Învierii Domnului. Biserica Mănăstirii Stelea din municipiul Târgovişte, ctitoria domnitorului moldovean Vasile Lupu drept dar al împăcării sale cu voievodul muntean Matei Basarab, a fost ridicată pe un altar mai vechi închinat Învierii Domnului. În Transilvania, Mănăstirea Habra cu hramul "Învierea Domnului" se află în comuna Groşi, la 7 km sud de municipiul Baia Mare, judeţul Maramureş. Ridicată în secolul al XVI-lea şi atestată documentar în 1604, ultimele informaţii despre mănăstire dispar după anul 1614. La 16 februarie 1999, Patriarhia Română a aprobat reînfiinţarea mănăstirii, biserica nouă primind hramul Învierii Domnului. În municipiul Târgu Mureş, Biserica "Învierea Domnului" şi-a serbat hramul în cea de-a doua zi a Sfintelor Paşti, prilej cu care I.P.S. Andrei, Arhiepiscopul Alba-Iuliei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească. Slujba a fost tradusă şi în limbaj mimico-gestual pentru membrii parohiei cu deficienţe de auz, iar la final, elevii participanţi la faza judeţeană a olimpiadei de religie au fost premiaţi. Hram de Paşti în Moldova În Bucovina, la Mănăstirea Suceviţa, ziua Sfintelor Paşti este hramul bisericii din piatră ce străjuieşte incinta până în zilele noastre. Atestată în 1586, zidirea bisericii închinate Învierii Domnului a început în anul 1583, fiind ctitoria familiei Movileştilor: Ieremia Movilă, domn al Moldovei, Simion Movilă, domn al Ţării Româneşti, şi Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuţi, ales, la scurt timp după ridicarea mănăstirii, mitropolit al Moldovei. În municipiul Suceava se află Mănăstirea Teodoreni, ctitorită în anul 1597 de postelnicul Teodor Movilă, frate după tată cu fraţii Movileşti amintiţi anterior. Cel de-al doilea hram al mănăstirii, după Înălţarea Domnului, este praznicul Sfintelor Paşti. Tot în judeţul Suceava, în oraşul Câmpulung Moldovenesc, este Mănăstirea Poiana Sihăstriei. A fost atestată documentar în 1541, având drept ctitor pe domnitorul Petru Rareş, cel ce dă numele masivului Rarău. Mănăstirea Poiana Sihăstriei sau Sihăstria Rarăului, reînfiinţată în anul 1992, îşi serbează hramul de Sfintele Paşti. În municipiul Iaşi, capitala Moldovei, a fost înfiinţată, în anul 1990, parohia "Învierea Domnului" din cartierul Dacia, sfinţirea locului pentru biserică săvârşindu-se în ziua Sfintelor Paşti. În prezent, lucrările la lăcaşul de cult continuă, sfintele slujbe fiind oficiate în capela din apropierea bisericii. În Biserica "Învierea Domnului" din Dacia se păstrează tradiţia de a se cânta în fiecare duminică şi sărbătoare din cursul anului troparul "Hristos a înviat" la Liturghie. Hramul Sfintelor Paşti în diasporă În Elveţia, lângă Geneva se află parohia ortodoxă română "Învierea Domnului" din Chambésy. Despre hramul bisericii ne-a vorbit părintele paroh Vergil Vâlcu: "Amplasarea locaşului de cult al parohiei noastre la Chambésy, în localurile Centrului Ortodox al Patriarhiei Ecumenice, loc unde funcţionează şi alte comunităţi ortodoxe - greacă, francofonă şi arabofonă -, a dat naştere tradiţiei ca slujbele din Duminica Ortodoxiei, începutul Sfintei Învieri din noaptea Sfintelor Paşti, precum şi slujba Vecerniei din ziua de Paşti (a doua Înviere) să le celebrăm împreună, în cele patru limbi ale comunităţilor menţionate. Partea de început a Slujbei Sfintei Învieri are de fiecare dată loc împreună cu celelalte trei comunităţi ortodoxe cu sediul la Chambésy, în faţa catedralei greceşti Sf. Pavel. După ce s-a constituit în Sf. Altar şi după chemarea celui mai mare: Veniţi de primiţi lumină!, soborul slujitorilor iese în procesiune în faţa catedralei greceşti unde este amenajat un podium pentru ierarhul şi preoţii comunităţilor ce vor citi Sfânta Evanghelie a Sfintei Învieri, fiecare în limba comunităţii lui. După citirea Sf. Evanghelii se cântă "Hristos a înviat", iarăşi în limbile fiecărei comunităţi, după care se rostesc stihurile rânduite şi se încheie din nou cu troparul Sfintei Învieri, după care fiecare comunitate se îndreaptă către lăcaşul ei de închinăciune. Ajungând în capela parohială românească, se continuă slujba specială a Sfintei Învieri, după care urmează, ca în oricare altă biserică, Liturghia Sfintei Învieri. După oficierea Sfintei Liturghii, credincioşii se retrag în salonul parohial, alăturat capelei, pentru a serba hramul parohial cu specialităţi româneşti specifice Sfintelor Paşti. Întrucât capela românească se află sub acoperişul Centrului Ortodox al Patriarhiei Ecumenice, în timpul recepţiei de hram, Mitropolitul grec al Elveţiei, actualmente IPS Ieremia, descinde în mijlocul credinciosilor, fiind salutat de preotul paroh. Slujba Vecerniei numită şi a doua Înviere o celebrăm în Duminica Sfintei Învieri, de obicei la orele 11, cu celelalte comunităţi ortodoxe cu sediul la Chambésy şi în Geneva, în catedrala greacă din Chambésy". În Franţa, la Amiens, Parohia Învierea Domnului funcţionează în Capela "Pčlerinage St. Joseph", în timp ce în Italia, la Trieste, Biserica Extento Anglicano serveşte parohiei ortodoxe române Învierea Domnului. Trei în Germania, una în Austria Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord numără patru parohii purtând hramul Sfintelor Paşti, trei în Germania şi una în Austria. Românii din Germania sărbătoresc hramurile comunităţilor din parohiile Gumersbach-Robbelroth, Mannheim şi Salzgitter. Pe site-ul parohiei ortodoxe din Salzgitter, părintele paroh Vasile Florea anunţa românii din comunitate că sărbătorirea hramului avea loc în sala bisericii la care toţi enoriaşii sunt invitaţi să participe la bucuria tradiţională ortodoxă a Sfintelor Paşti. Părintele Ioan Popescu, parohul Bisericii Învierea Domnului din Mannheim, ne-a împărtăşit bucuria de a sărbători hramul parohiei în demisolul noului lăcaş de cult pe care comunitatea îl ridică: "Până în prezent, am finalizat lucrările de amenajare a demisolului bisericii, unde vom sluji prima Sfântă Liturghie la Sărbătoarea Sfintelor Paşti din anul acesta. În ziua de Paşti, după Vecernie vom serba hramul parohiei noastre". Peste Ocean În cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române, se află două biserici cu hramul Învierii Domnului, una în Statele Unite şi una în Canada. În Sacramento, capitala statului California, funcţionează Misiunea ortodoxă română "Învierea Domnului", care în fiecare an, în Duminica Învierii, organizează, după Slujba Vecerniei de Paşti, o agapă cu ocazia hramului bisericii. Parohia ortodoxă română "Învierea Domnului" din oraşul Hamilton, provincia Ontario (Canada), anunţă serbarea hramului duminică, 11 aprilie, când este aşteptată vizita IPS Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi, după Sfânta Liturghie arhierească organizându-se agapa de praznic la Casa Română. Tot în Statele Unite, Episcopia Ortodoxă Română Vatra Românească, aflată sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe din America, sărbătoreşte în ziua Învierii Domnului hramurile a două parohii: Sfânta Înviere din oraşul Warren, statul Ohio, şi Sfânta Înviere din oraşul Hayward, statul California. ▲ Catedralele Învierii, în lume Unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creştini este oraşul Ierusalim, în care s-a ridicat Biserica Sfântului Mormânt, numită şi Biserica Sfintei Învieri a Domnului. Complexul ridicat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare în anul 335 număra trei altare: Martyrium, Atrium şi Rotonda. Rotonda era numită Anastasis (Învierea), fiind ridicată deasupra mormântului Mântuitorului. Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este locul unde se pogoară Lumina Sfântă în fiecare an, în Sâmbăta Paştilor. În Sankt Petersburg se află Catedrala Învierii Domnului Iisus Hristos, ctitorie începută de ţarul Alexandru al III-lea în 1883 şi încheiată în anul 1907, în timpul domniei lui Nicolae al II-lea. Tot de Biserica Ortodoxă a Rusiei aparţine şi Biserica Sfintei Învieri a Domnului Hristos din Berlin, capitala Germaniei, construită în anul 1915, singura biserica ortodoxă trecută în Registrul Naţional al Monumentelor Istorice din nordul ţării, în anul 1979. În capitala Podgorica, Biserica Învierii Domnului serveşte drept catedrală a Mitropoliei Muntenegrului şi a Litoralului, sufragană a Patriarhiei Serbiei. Tot sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe a Serbiei se mai află catedralele închinate Învierii Domnului din Statele Unite ale Americii: Fallbrook (California), Chicago (Illinois) şi Steubenville (Ohio). Tot în Statele Unite, dar aparţinând Bisericii Ortodoxe din America (OCA), se află şi Catedrala Învierii din Kodiak, Alaska. Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei are două catedrale închinate Învierii Domnului, în oraşele Korçë şi Pogradec. În capitala Tirana este în plină desfăşurare ridicarea Catedralei arhiepiscopale "Învierea Domnului", începută în anul 2007, în prezent ajunsă în stadiul de construcţie "la roşu". Catedrale ortodoxe cu hramul "Învierea Domnului" mai sunt în Buenos Aires, capitala Argentinei, şi în Narva, al treilea oraş ca mărime al Estoniei. De asemenea, în Tokyo, Catedrala mitropolitană Nicholai-do a Bisericii Ortodoxe Autonome din Japonia, ridicată între 1884 şi 1891, poartă hramul Sfintelor Paşti.