Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Actualitate religioasă › Documentar › Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi al Catedralei Naţionale

Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi al Catedralei Naţionale

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Documentar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 29 Noiembrie 2026

În fiecare an, la 30 noiembrie, lumea ortodoxă cinsteşte martiriul şi opera misionară a Sfântului Apostol Andrei. Pentru noi, românii ortodocşi, această zi de cinstire a celui întâi chemat la apostolat de Domnul nostru Iisus Hristos este zi de Sărbătoare Naţională Bisericească, atunci când îl sărbătorim pe Ocrotitorul României şi al Catedralei Naţionale.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut într-o localitate de pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, numită Betsaida. El este fiul lui Iona şi fratele lui Simon, pe care Hristos l-a numit Petru. Mai întâi a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta, a doua zi după Botezul Domnului în Iordan, arătând pe Iisus, le spune ucenicilor săi ­Andrei şi Ioan: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). La îndemnul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Andrei și Ioan merg după Iisus Hristos și devin primii Săi ucenici. Andrei este atât de impresionat de întâlnirea cu Hristos, încât îi spune fratelui său, Simon Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos” (Ioan 1, 41). El are conştiinţa clară a mesianităţii Domnului Iisus Hristos.

După ani de căutare și aștep­tare a lui Mesia, doar întâlnirea cu Iisus îi este de ajuns lui ­Andrei să proclame că El este Hristos pe care-L așteptau de veacuri cei din poporul lui Israel. Din această certificare a mesia­nității lui Iisus, înțelegem puterea spirituală a Apostolului Andrei în urmarea lui Hristos. Atunci când este chemat la apostolat alături de fratele său, Simon Petru, lasă munca de pescar ce-i asigura traiul zilnic și, fără a condiționa urmarea Lui, devine, după cuvântul Domnului, „pescar de oameni” (Matei 4, 19).

Andrei l-a urmat pe Hristos însoţindu-L pe drumurile Ţării Sfinte, împărtăşindu-se din cuvintele Sale dumnezeieşti şi fiind martor al minunilor săvârşite de El. În timpul activității mesianice a Domnului nostru Iisus Hristos, este menţionat de Sfintele Evanghelii de două ori: la minunea înmulţirii pâinilor (Ioan 6, 8-9) şi după intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când „nişte elini din cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare” (de Paştile iudaic, atunci când veneau la Ierusalim evrei din toată lumea, inclusiv din spaţiul elenistic) vin la Filip şi-l roagă să-i ajute să-L vadă pe Iisus, acesta vine la Andrei şi împreună merg la Mântuitorul să-I spună de cererea iudeilor elinizaţi (Ioan 12, 20-22). Din acest episod biblic reiese importanţa lui între cei 12 Apostoli ai Domnului nostru Iisus Hristos.

El este prezent la Cina cea de Taină, apoi merge cu Hristos în grădina Ghetsimani, de unde ­fuge atunci când Mântuitorul este arestat prin trădarea lui Iuda. Stă ascuns alături de Apostoli şi este martor al arătărilor Domnului după Înviere, Care vine la ei prin uşile încuiate. Este prezent la Înălţarea Domnului la cer şi la Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime, când primeşte harul Duhului Sfânt. Predică Evanghelia alături de ceilalţi Apostoli la Ierusalim şi în Ţara Sfântă.

A predicat sciţilor şi tracilor

După împărţirea ţinuturilor de vestire a Evangheliei prin tragere la sorţi între Sfinţii Apostoli, merge să predice cuvântul lui Dumnezeu „în Bitinia şi Pont, precum şi în alte ţinuturi ce se află lângă Marea Neagră, ajungând în Sciţia, la Dunăre, unde a zăbovit propovăduind geto-dacilor, romanilor şi grecilor aflaţi atunci acolo. Însemnătatea vestirii Evangheliei la sciţi este sprijinită de faptul că cele mai vechi mărturii amintesc mai ales de această misiune în partea de apus a Pontului Euxin. Astfel, potrivit mărturiilor Sfântului Ipolit al Romei şi ale scriitorilor bisericeşti Origen şi Eusebiu de Cezareea, Sfântul Andrei a predicat sciţilor şi tracilor. Prin Sciţia se înţelege atât Sciţia Mare, adică sudul Ucrainei de astăzi, cât şi Sciţia Mică, adică Dobrogea de astăzi. Plecând din Dobrogea, Sfântul Andrei s-a îndreptat spre miazăzi, punând episcop la Odessos (Varna de astăzi) pe Sfântul Amplie, unul dintre cei 70 de ucenici. A propovăduit de asemenea în Tracia şi la Bizanţ, unde a pus episcop pe Sfântul Stahie, precum şi în Macedonia, unde l-a rânduit episcop pe Sfântul Urban (aceşti trei ucenici ai Sfântului Andrei fiind prăznuiţi la 31 octombrie). Apostolul a străbătut toate aceste locuri nu în grabă, ci zăbovind în fiecare şi răbdând multe împotriviri şi primejdii, dar pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul III, luna ­noiembrie).

Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia şi în Elada, unde şi-a încheiat activitatea misionară la Patra din Peloponez, în sudul Greciei continentale. Aici a vestit cuvântul lui Dumnezeu şi a săvârşit mai multe minuni. Dintre acestea, cele care i-au adus arestarea sunt: vindecarea Maximillei, soţia prefectului roman Egeatis, şi a slujitorului fratelui acestuia, Stratocle. Cei vindecaţi au devenit creştini. Prefectul, aflând de aceste minuni şi de convertirea celor din casa sa la creştinism, a ordonat arestarea Sfântului Andrei şi apoi l-a condamnat la moarte prin răstignire.

În închisoare, Sfântul Andrei l-a hirotonit pe Stratocle ca episcop de Patra. Locuitorii oraşului Patra s-au răsculat şi au cerut eliberarea Sfântului Andrei. ­Prefectul a suspendat condamnarea, dar Apostolul a refuzat. La vârsta de 80 de ani a primit moarte de mucenic, fiind răstignit pe o cruce de măslin în forma literei X, căreia i s-a spus de atunci Crucea Sfântului Andrei. A fost răstignit cu capul în jos, după cum mărturiseşte tradiţia. A fost înmormântat în locul martiriului său. Mai târziu s-a ridicat o biserică deasupra mormântului Sfântului Apostol Andrei.

Capul sfântului a fost adus înapoi în Patra

În anul 357, moaştele sale au fost duse la Constantinopol. Capul sfântului a fost adus înapoi în Patra în secolul al IX-lea. După cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi în anul 1204, moaştele au fost duse în Italia, la Amalfi. În 1460, şi capul sfântului a fost dus la Roma, pentru a nu cădea în mâinile otomanilor. În anul 1964, Vaticanul a trimis înapoi la Patra capul Sfântului Andrei.

Pentru că a adus lumina cunoaşterii lui Hristos strămoşilor noştri, „Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte în mod deosebit, ca întemeietor al ei. În anul 1995, Sfântul Sinod a hotărât înscrierea sărbătorii lui cu cruce roşie în calendar. În anul 1996, capul Sfântului Andrei a fost adus spre închinare la Iaşi şi ­Galaţi, iar în anul 2011 la ­Bucureşti, Sibiu şi Alba Iulia.
În februarie 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat pe Sfântul Apostol ­Andrei ca Ocrotitor al României, iar în anul 2002, a hotărât ca sărbătoarea lui să devină Sărbătoare Naţională Bisericească. În 2012, Parlamentul României a declarat ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei - 30 noiembrie, ca sărbătoare legală. Semn al cinstirii neamului nostru faţă de Sfântul Apostol Andrei este şi faptul că noua Catedrală a Mântuirii Neamului (Catedrala Naţională) poartă hramul Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, pe lângă hramul ­Înălţarea Domnului, care este şi Ziua Eroilor Români” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe ­Române, volumul III, luna ­noiembrie).

Aducem această cinstire ­deosebită Sfântului Apostol ­Andrei, deoarece neamul nostru este creştin datorită lui. Sămânţa credinţei în Hristos, sădită de el în urmă cu 2.000 de ani pe teritoriul patriei noastre, a rodit în poporul creştin din România. Sfântul Andrei este părintele creştinismului românesc, cel care a pus bazele apostolice ale credinţei noastre în Hristos Domnul şi Mântuitorul nostru. Misiunea sa la noi este extrem de importantă pentru creştinii români, deoarece arată vechimea şi continuitatea credinţei în Hristos în ţara noastră şi mai ales originea apostolică a creştinismului românesc.

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Apostol Andrei