Beneficiile cumpătării

Astăzi a început Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, un post mai uşor, cu multe zile cu dezlegare la untdelemn, vin şi peşte. Sfaturile preoţilor şi ale medicilor nutriţionişti se completează reciproc. Experienţa din cabinet şi dovezile ştiinţifice relevă autenticitatea sfaturilor Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.

Biserica a recomandat dintotdeauna un post cumpătat, potrivit vârstei şi sănătăţii creştinului. Postul nu este considerat un călău al trupului, ci un prieten care repune în armonie sufletul cu trupul. Lipsa alimentelor de origine animală şi a alcoolului uşurează trupul, ajutând sufletul să-şi stăpânească patimile, să renunţe mai uşor la egoism lucrând cu dragoste faptele mântuitoare şi să înalţe o rugăciune mai curată către Dumnezeu. Catrinel Macovei, medic primar, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice, consideră că postul alimentar echilibrat şi alimentele alese corect aduc beneficii maxime organismului. În caz contrar, pot apărea reacţii adverse, de la malnutriţie până la creştere ponderală, lipsă de energie şi decompensarea unor boli cronice. Alimentele vegetale şi anotimpul rece slăbesc mult organismul uman, predispunându-ne să consumăm mai multe alimente. Până la păcatul îmbuibării mai este doar un pas. Medicul nutriţionist recomandă să nu ne ridicăm de la masă după ce ne simţim plini, ci când suntem aproape sătui. "Beneficiile ponderaţiei, moderaţiei şi restricţiei calorice pe termen lung - dovedite ştiinţific - sunt creşterea duratei de viaţă, prevenirea îmbătrânirii la nivelul pielii, al creierului, al vaselor de sânge, deci prevenirea cancerului la orice nivel în corp", spune Catrinel Macovei. Postul trebuie să fie echilibrat şi adaptat pentru fiecare persoană în parte, în funcţie de bolile de care suferă, de vârstă şi nevoile metabolice specifice, spun Părinţii Bisericii şi medicii. "Postul are un efect detoxifiant pentru organism. Elimină alimentele de origine animală şi în acest context tubul digestiv şi organismul beneficiază la maximum de resursele din vegetale pentru a se detoxifia, pentru a se încărca cu vitamine şi minerale şi eventual pentru a pierde câteva kilograme în greutate, pentru cei care au nevoie. Evitând produsele animale se poate obţine o scădere a nivelului grăsimilor din sânge, mă refer la colesterol şi trigliceride, cu impact pe termen scurt şi lung asupra bolilor cardiovasculare", explică medicul nutriţionist Catrinel Macovei. Totodată, vegetalele, care sunt bogate în fibre, ameliorează foarte bine tranzitul intestinal, previn sau ameliorează constipaţia, efectul pe termen lung fiind de prevenire a cancerului digestiv, mai spune medicul nutriţionist. Postul creştin recomandă o alternanţă între zile cu post aspru, cu mâncare uscată sau doar fiartă, zile cu dezlegare la vin şi untdelemn şi altele cu peşte. Această alternanţă are tocmai rostul de a menţine sănătatea organismului. Nutriţionistul explică această desăvârşită aşezare a zilelor de post de către Părinţii Bisericii. "Alimentele trebuie combinate corect pentru a profita la maximum de beneficiile postului. Este bine să păstrăm principiile de alimentaţie sănătoasă, să nu gătim prăjit, să evităm produsele cu E-uri şi pline de aditivi. Iar în zilele cu post aspru să aducem necesarul de energie corpului. Esenţial este să dăm corpului toţi nutrienţii de care are nevoie. Şi mă refer la glucide, la grăsimi sau lipide, proteine, vitamine şi minerale." Pericolele principale sunt de asociere a glucidelor între ele, pâine cu cartofi, cu orez, cu paste, ceea ce poate duce la creştere ponderală şi la o lipsă de proteine. Mai există riscul de folosire în exces a grăsimilor. Chiar dacă sunt din vegetale şi aparent sănătoase, în cantitate mare, ele pot deveni nocive. Cel mai mare risc, din punctul de vedere al nutriţionistului, este de a ajunge la o alimentaţie săracă în proteine, manifestată printr-o lipsă de energie, adică cu o foame permanentă. Pentru a înlocui proteinele din produsele de origine animală, care sunt mai complete, cu proteine vegetale este nevoie să asociem mai multe alimente vegetale între ele. "Se recomandă asocierea de cereale integrale cu leguminoase boabe. Pâine integrală, orez brun, hrişcă, mei, cereale din secară, ovăz şi eventual quinoa, pentru cei care sunt mai deschişi, cu leguminoase boabe: fasole, boabe de soia, mazăre, linte, năut. Să nu uităm ciupercile ca sursă de proteine. De asemenea, fructele oleaginoase: seminţe de floarea-soarelui, dovleac, nuci, alune, migdale, servite ca gustări între mese, asociate cu cereale sau amestecate în salate", detaliază medicul Macovei. Proteinele din lapte pot fi înlocuite cu lactate din soia: lapte de soia, iaurt tofu, dar obţinute cât mai natural, simple, fără aditivi, fără conservanţi, fără multe combinaţii folosite între ele. Şi laptele de migdale şi nuci mai este o soluţie, dar pregătirea lui presupune multă pasiune şi răbdare. În zilele cu dezlegare la peşte, medicul recomandă peştele proaspăt şi oceanic, bogat în omega 3, cu rol în menţinerea sănătăţii cardiovasculare. Grăsimile vegetale trebuie consumate în cantitate limitată şi folosite în stare cât mai naturală pentru a evita compuşii toxici formaţi prin prăjire. Uleiul de măsline este cel mai sănătos. Necesarul de grăsimi poate fi luat şi din fructele oleaginoase, din untul de arahide şi eventual din margarine, dar, spune nutriţionistul, doar cele de generaţie nouă, bogate în omega 3, care nu conţin grăsimi hidrogenate. Pentru glucide şi vitamine, să consumăm cerealele integrale, făinoasele cât mai brute, chiar cu tărâţe, şi fructele. Dintre legume ne putem orienta spre rădăcinoase sub formă de salate de crudităţi: ţelină, morcovi, sfeclă roşie sau germenii şi vlăstarii de plante crescuţi în casă, în ghiveci, fiind cea mai bună sursă pe timp de iarnă. Murăturile sunt foarte bune, dar conservate tradiţional, în saramură, mai puţin cele în oţet, şi nici cele din comerţ care sunt şi fierte, şi tratate, adică prelucrate termic. Nu trebuie uitată nici hidratarea cu supe, ciorbe, ceaiuri, apă şi sucuri proaspete de fructe şi legume. Medicul nutriţionist Catrinel Macovei este în acord şi cu învăţătura Bisericii care spune că trebuie să ne îngrijim de sănătatea trupului nostru. "Mi se pare atât de simplu să faci pentru tine ceva ce nu poate face nimeni. Să nu fumezi, să nu bei şi să fii atent ce pui în farfurie. Pentru că trebuie să-ţi ajuţi corpul şi pe dinăuntru, nu neapărat pe dinafară. Am văzut oameni care ţin post doar ca dietă, fără să schimbe ceva comportamental în perioada de post. Pe mine mă deranjează asta. Cred cu adevărat că postul nu este o dietă, pentru că aşa te poţi face vegetarian". După o zi de post aspru se consumă crudităţi Ce să mâncăm în zilele cu post aspru, la singura masă din zi? "Germenii şi vlăstarii sunt foarte plini de surse de energie, care completează necesarul de vitamine şi minerale. Ceva glucide rafinate, eventual o salată de crudităţi cu germeni şi apoi cereale. Hrişcă, care merge făcută ca un pilaf, mai bogată în proteine decât orezul, cu legume de sezon, cu ciuperci făcute tot ca pilaf. Dacă ţii o dată pe săptămână post negru sau consumi doar sucuri verzi, avantajele sunt foarte mari. Atenţie pentru cei care ţin pe termen lung post negru: să nu se denutrească, să nu apară dezechilibre mari! Adică dacă mănâncă o singură dată în zi, seara, să nu mănânce tocană de cartofi cu pâine", a explicat dr. Catrinel Macovei. Dezlegări la peşte în Postul Naşterii Domnului Postul Crăciunului sau al Naşterii Domnului începe astăzi, 14 noiembrie, şi se întinde până la 24 decembrie inclusiv, când este Ajunul Crăciunului. În această perioadă ne pregătim prin post şi rugăciune să primim pe însuşi Cuvântul lui Dumnezeu Care se naşte din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii. În Postul Crăciunului este dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică, prima zi de dezlegare fiind la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), iar după 18 decembrie (Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul) nu se mai dezleagă la peşte. În timpul săptămânii este dezlegare la vin şi untdelemn în zilele de marţi şi joi, iar la peşte în zilele când pomenim pe Sfântul Apostol Andrei (30 nov.), pe Cuviosul Gheorghe de la Cernica (3 dec.), pe Mucenica Varvara (4 dec.), pe Sfântul Nicolae (6 dec.) şi pe Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei (13 dec.).