Biblia - verset cu verset: O condiţie dezonorantă, salvată de intervenţia divină

Un articol de: Lucian Apopei - 23 Iunie 2009

Facerea 11, 30: „Sarai însă era stearpă şi nu năştea copii.“

Din fragmentul scripturistic de mai sus aflăm că Sarai, soţia lui Avram, era stearpă, adică nu era aptă să dea naştere la copii. Este primul caz de acest gen pe care ni-l prezintă Biblia şi pentru acest motiv trebuie să facem precizarea că, în vechiul Orient, sterilitatea unei femei era considerată extrem de dezonorantă, semn al unei pedepse divine. Această concepţie se păstrase la evrei şi în vremea Mântuitorului. Inserarea acestui detaliu în acest capitol, în contextul enumerării membrilor familiei lui Terah, tatăl lui Avraam, pare nejustificată, însă, vom vedea că el prefigurează marea importanţă a lipsei de copii a Sarei în încercarea credinţei lui Avram de către Dumnezeu prin cererea de jertfire a lui Isaac. Căci Dumnezeu o va binecuvânta pe Sarai, iar aceasta va putea naşte un fiu, într-un târziu miraculos, în ciuda condiţiilor sale fizice, determinându-l peste câteva veacuri pe Proorocul Isaia să exclame: „Luaţi aminte la Avraam, tatăl vostru, şi la Sarai, care v-a născut pe voi“ (capitolul 51, versetul 2), iar pe Sfântul Clement Alexandrinul să o numească „fericită“. Acelaşi Sfânt Părinte o enumeră pe Sarai printre profetesele Vechiului Testament, alături de Rebeca, Mariam, Debora sau Olda, afirmându-se că, dacă Avraam a propagat credinţa monoteistă în rândul bărbaţilor căzuţi în idolatrie, Sara a fost cea care a mărturisit credinţa în Adevăratul Dumnezeu în rândul femeilor.