Binele este bine când toate aspectele faptei sunt bune

Sfântul Vasile cel Mare, Despre Botez, Cartea a II-a, Întrebarea a șaptea, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (2011), vol. 4, pp. 260-261

„Oare este cu putință ori bineplăcut lui Dumnezeu să i se facă dreptate unui rob al păcatului, potrivit canonului evlaviei sfinților?

Răspuns

Într-adevăr, Dumnezeu spune în Vechiul Testament: Păcătosul care Îmi jertfește un vițel este asemenea celui care ucide un câine, iar cel ce aduce prinos din lamura făinii, asemenea celui care aduce jertfă sânge de porc (Isaia 66, 3). Iată că o astfel de scrupulozitate a fost cerută de Lege din partea celor care aduc jertfă și o astfel de înfricoșătoare judecată a fost hotărâtă împotriva celor care o încalcă. Iar în Noul Testament, Domnul nostru Iisus Hristos grăiește El Însuși în Evanghelii: Cine săvârșește păcatul este rob păcatului (Ioan 8, 34) și: (...) nu puteți să slujiți lui Dumnezeu și lui Mamona (Matei 6, 24). Și ne-a dogmatizat în chip mai limpede astfel: Așadar, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu (Luca 14, 33). Dacă astfel este hotărârea despre lucrurile indiferente, ce-ar putea spune cineva despre cele neîngăduite? Iar prin Apostol spune: Nu vă înjugați la jug străin cu cei necredincioși, căci ce însoțire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtășire are lumina cu întunericul? Și ce învoire este între Hristos și Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce înțelegere este între templul lui Dumnezeu și idoli? (II Corinteni 6, 14-16) Așadar, evident că acest lucru este întru totul cu neputință, neplăcut lui Dumnezeu și primejdios pentru cel care îl îndrăznește.

Pentru aceea, după cum învață Domnul, mă rog să lucrăm în așa fel ca atât pomul, cât și rodul său să fie bune (Matei 12, 33) și să curățim mai întâi lăuntrul paharului și al vasului (Matei 23, 26), ca și partea din afară să fie în întregime curată. Și, învățați de Apostol, să ne curățim de toată întinarea trupului și a duhului, desăvârșind sfințenia în dragostea lui Hristos (II Corinteni 7, 1), ca să ajungem bineplăcuți lui Dumnezeu.”

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)