Biserica „Sf. Nicolae Dintr-o zi“

La începutul secolului al XVII-lea, Neagu postelnicul din Târgşor ridica o biserică de lemn, cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae" din Bucureşti, în apropierea Podului Mogoşoaiei şi a bisericilor Ienei şi Sărindar.

A fost târnosită în aceeaşi zi în care, în urmă cu un an, începuse a fi ridicată, primind astfel numele de "Dintr-o zi". Dar lăcaşul de cult a ajuns în zestrea Doamnei Marica, soţia domnitorului Constantin Brâncoveanu. Pe la 1702, Doamna Marica a pornit lucrările de zidire a unui alt lăcaş pe locul celui vechi. Lăcaşul a fost loc de închinăciune pentru domnitorii Caragea Vodă şi Grigore Ghica, care îşi aveau reşedinţa în zonă şi puteau ajunge printr-un coridor suspendat deasupra străzii Academiei de astăzi. În 1909, lăcaşul era în ruină, iar în 1915 a fost reparat. Lucrări ample de refacere s-au efectuat după 2005. Între 1911 şi 1947, lăcaşul a servit ca loc de închinăciune comunităţii albaneze din Bucureşti.