Bisericile din satul lui Aaron Pumnul

Satul Cuciulata din judeţul Braşov poartă de secole moştenirea dacică a tărâmurilor binecuvântate de Dumnezeu cu peisaje mirifice. Descoperirile recente din zonă, parte din ele păstrate la muzeul parohial din Cuciulata, indică existenţa unei civilizaţii dacice pe aceste meleaguri, iar mărturiile locurilor atestă existenţa unei vieţi monahale cu o adâncă tradiţie.

Pe o piatră descoperită la Veneţia de Jos, un sat din apropierea Cuciulatei, se menţionează că localitatea datează de la 1182, însă documentele vorbesc despre această aşezare abia de pe vremea lui Vlaicu Vodă, la 1372, pe când acesta dona satul principelui Ladislav de Domca, alături de alte sate, precum Şercaia şi Veneţia. Pe plan spiritual, Cuciulata are o tradiţie şi organizare bisericească veche. Pe locul actualei biserici de piatră, zidită în perioada 1780-1794, se presupune că ar fi existat o altă biserică, mult mai veche, distrusă probabil de generalul Bucow. Biserica "Sf. Parascheva" a suferit de-a lungul anilor mai multe reparaţii. "În 1940 a fost afectată de un cutremur. Pronaosul era despărţit la acea vreme de naos cu un zid despărţitor, care în urma cutremurului a fost înlocuit cu actualele arcade şi de fierul care leagă pereţii. Reparaţiile au culminat în perioada 1983-1985, când s-a găsit înţelegere la conducerea Combinatului Hoghiz din apropiere şi au sprijinit lucrările de consolidare. Lăcaşul de cult era afectat de împuşcăturile din cariera de piatră a Combinatului Hoghiz şi s-a făcut o consolidare", ne-a spus parohul de la Cuciulata, părintele Mircea Comşa. Pictura bisericii de piatră de la Cuciulata este originală doar pe cele două cupole şi a fost restaurată de pictorul Ioan Chiriac în 1985, după consolidarea lăcaşului de cult. Pereţii laterali au pictură nouă, realizată de Elisabeta Ursu. În 1987, pe 22 noiembrie, Biserica "Sf. Parascheva" a fost sfinţită de mitropolitul Antonie Plămădeală. Reînvierea mănăstirii În sat, se păstrează şi o bisericuţă de lemn, despre care se spune c-ar fi fost lăcaşul de cult al fostei mănăstiri de la Cuciulata şi care poartă până astăzi inscripţii extrem de importante pentru istoria localităţii. Aflată în renovare, bisericuţa de lemn ar fi fost demontată în timpul prigoanei lui Bucow şi ascunsă de călugări în pădure. Inscripţia de pe o grindă, care indică anul 1776 ca an al înnoirii bisericii, arată că bisericuţa a fost adusă din pădure în sat, după demolarea vechii biserici de aici. O altă inscripţie de la intrarea în biserică indică anul 1757 şi cu litere chirilice câteva nume de preoţi. "Mănăstirea a fost distrusă, bisericuţa a fost adusă de săteni aici în sat, iar vitregia vremurilor a determinat ca ea să fie luată de comunitatea greco-catolicilor. Comunitatea ortodoxă a fost nevoită să zidească biserica de piatră", a mai spus părintele Comşa. În biserica de lemn se oficiază slujbe religioase doar la sărbătorile din timpul săptămânii, în perioada dintre Paşti şi sărbătoarea Sfintei Parascheva. În 1992, parohia a primit avizul pentru reînfiinţarea mănăstirii. A existat chiar o perioadă, în 2000-2001, când au vieţuit la Cuciulata două maici. Pe viitor se doreşte refacerea mănăstirii în jurul bisericii de lemn, existând un proiect tehnic în acest sens. "Se doreşte să fie o mănăstire de caritate, cu un ansamblu arhitectural care să cuprindă şi un aşezământ social în care măicuţele să îngrijească bătrânii şi suferinzii", a mai spus părintele Comşa. Muzeul "Aaron Pumnul" Cele mai frumoase obiecte tradiţionale, o parte dintre descoperirile arheologice din zonă, se păstrează la muzeul parohiei. Este vorba despre o colecţie muzeografică cuprinsă în schema Arhiepiscopiei Sibiului, aflată în administrarea parohiei şi în clădirea parohiei. "Se numeşte Colecţia Muzeografică Aaron Pumnul, pentru că în Cuciulata s-a născut acest mare cărturar. Muzeul a fost amenajat în 1998 şi conţine o cameră arheologică, unde se păstrează vase din aşezările din jur, o cameră a personalităţilor, dedicată lui Aaron Pumnul şi Soniei Cluceru, o actriţă născută aici, o cameră cu unelte şi o cameră cu specific ţărănesc", ne-a explicat părintele Comşa. Muzeul a fost amenjat cu sprijinul credincioşilor. Clădirea a fost iniţial casa cântăreţului, confiscată de comunişti şi recuperată după 1989. Turca şi Plugarul şi fântâna de leac Părintele Mircea Comşa este fiu al satului Cuciulata şi lider al grupului de tineret care păstrează tradiţiile de iarnă din sat. Colindatul încă mai este la Cuciulata o tradiţie sfântă. "Păstrăm cu drag obiceiul numit Turca. Feciorii satului, în port national, vin şi colindă şi interpretează cântece specifice satului. Fetele vin şi ele la colindat. În serile de Crăciun se face joc la cămin. La Paşti avem obiceiul Plugarul, în care unul dintre tineri este dus pe la un râu, unde rosteşte Tatăl nostru, se aruncă în apă în forma crucii şi apoi toţi se udă, se stropesc şi cer ajutor de la Dumnezeu pentru un an rodnic", ne-a spus părintele Comşa. La Cuciulata este şi un izvor, numit de săteni "Fântâniţa cea de leac", şi acolo se oficiază slujba Sfântului Maslu în fiecare an de Izvorul Tămăduirii. "Se crede că acest izvor este făcător de minuni şi izvorăşte de la Paşti la Rusalii. Punctul culminat este Săptămâna Luminată, iar în restul anului seacă", a spus părintele paroh de la Cuciulata.