Bucovina și Neamțul, pustiite de turiști

Restricțiile dure impuse pe durata pandemiei au afectat dramatic cele două zone cu mare potențial turistic din Moldova: Bucovina și Neamț. Până în urmă cu trei luni, turismul de masă hrănea oamenii din aceste locuri atât de iubite și de vizitate. Acum, zonele sunt pustii, lacătele atârnă greu pe ușile cabanelor, motelurilor și pensiunilor altădată pline de oaspeți. Proprietarii de spații de cazare așteaptă cu înfrigurare luna iulie, dar optimismul în privința revirimentului turismului e destul de scăzut.

E o zi caldă de mai și, altădată, în zona Bicaz-Izvorul Muntelui ar fi mișunat turiști, bucuroși să exploreze aceste locuri din Neamț, renumite pentru frumusețea lor. Am refăcut acest traseu pe sub poalele Cea­hlăului, pe care l-am străbătut de atâtea ori, tocmai pentru a vedea în ce măsură, după ridicarea din 15 mai a unora dintre restricțiile privitoare la turismul individual (drumeții, alpinism, ciclism), zona începe să se dezmorțească și dacă turiștii își fac din nou curaj să vină. 

E aproape de ora prânzului și în satul Izvorul Muntelui, loc din care pornesc numeroase trasee turistice spre vârfurile din Ceahlău, forfota de altădată e numai o amintire. Pustiu pe drumul până la cabană, pustiu prin curțile pensiunilor, afișe cu textul „De vânzare” la fiecare pas. „E totul închis. Turiști mai vin, dar așa, ca dumneavoastră. Vin că le place. Fac câte o drumeție și se duc înapoi, n-au unde să rămână”, mă lămurește de peste gard un sătean sătul și el de-atâta pustiu. „De trei luni, numai așa a fost. N-ai cu cine schimba o vorbă, să mai vezi ce e prin lume”, povestește domnul Ion, bucuros că are cu cine sta oleacă la taifas. 

Mă despart de el și pornesc spre cabana turistică de la capătul satului, cunoscută de decenii bune de toți cei care iubesc zona. De lângă cabană începe Parcul Național Ceahlău, iar drumul, aflat acum în reconstrucție, continuă până la Durău. Pustiu și aici - parcările goale, cabana și căsuțele închise, praful așternut din belșug pe geamuri și uși. Până și punctul de informare turistică e închis, deși de aici pleacă multe trasee pe care iubitorii muntelui urcă. Un afiș deja îngălbenit previne cititorul că sus, pe munte, cabanele sunt închise, așa că doritorii de drumeții nu au unde rămâne peste noapte, trebuie să se întoarcă obligatoriu jos. Totuși, lângă chioșcul de informare a fost instalat un automat de unde poți să-ți achiziționezi un bilet cu care să intri în Parcul Național Ceahlău.

Stațiunea Durău, paralizată de pandemie

Nici în Durău, stațiune turistică importantă pe harta Neamțului, lucrurile nu stau deloc grozav. Deși traseele turistice pe munte s-au deschis de pe 15 mai, în primele două weekenduri doar 200 de turiști s-au aventurat să facă trasee pe Ceahlău. Statistica, spune Bogdan Țifui, directorul Centrului cultural-pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” Durău, care deține importante spații de cazare în stațiune, nu e prea încurajatoare. „90% dintre rezervări au fost anulate, din cauza pandemiei. Noi organizam tabere mari aici. Tabăra «Alege şcoala!», cu finanțare europeană, a fost complet anulată, pentru tabăra «Floare de colț», organizată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, s-au anulat foarte multe locuri. Cazările individuale sunt anulate până la sfârșitul anului. De asemenea, toate conferințele preoţești sunt anulate până la sfârșit de an”, explică Bogdan Țifui.

Situația descrisă mai sus e valabilă pentru întreaga stațiune Durău, care trăiește exclusiv din turism. Toate speranțele hotelierilor și proprietarilor de restaurante sunt legate de măsurile pe care guvernul le are în vedere în intervalul 1 iunie - 1 iulie. „După 1 iunie sunt speranțe pentru pensiunile mici, cu cinci-opt camere. Hotelurile mari, așa cum suntem noi, abia de la 1 iulie vor putea începe să lucreze, dar doar cu cazări individuale, nu cu grupuri. Nu știm în ce direcție vom merge, cum vor evolua lucrurile, însă perspectivele pentru acest an nu sunt deloc bune”, consideră directorul Centrului cultural- pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” Durău.

Reticență față de destinația turistică Bucovina

În zona Moldovei, Bucovina, ca destinație turistică, a fost poate cel mai grav afectată. Comuni­carea prost gestionată, atât dinspre autorități, cât și dinspre mass-media, dar și rostogolirea de informații neverificate în social media au generat hiperbolizarea proporțiilor focarului de COVID-19 de la Spitalul Județean Suceava. Stigmatul a fost apoi cu ușurință transferat către întreaga zonă a Bucovinei. Așa se explică acum atitudinea extrem de rezervată a turiștilor față de această destinație aflată în anii anteriori în topul preferințelor românilor. 

Marcel Lehaci este proprietarul unei afaceri de familie în domeniul turismului din zona de munte a județului Suceava. Mai exact, este proprietarul pensiunii „Luisenthal Conac” din comuna Fundu Moldovei, foarte căutată pentru bunul-gust în privința amenajării camerelor, a ospitalității și atmosferei calde pe care o oferă celor care vin să se cazeze aici. Din 2016, de când a pus pe picioare această afacere, a făcut totul pentru a-și bucura oaspeții: cu mâncare tradițională, din produse locale, cu povestea care stă în spatele numelui pensiunii, cu condiții de cazare excelente.

Acum, pensiunea e închisă, iar pentru a o putea menține, se vede pus în situația de a face un împrumut financiar. „Activitatea fiind închisă, încasări nu au fost. În timpul pandemiei s-au anulat numeroase rezervări, iar luna iunie nu pare deloc promițătoare. Un grup din Oradea ar fi vrut să vină chiar pe 1 iunie, dar, necunoscând cu exactitate toate regulile de distanțare socială pentru perioada următoare (câte persoane la masă, ce distanță între mese), neavând voie să servim mâncare în restaurantul nostru, au hotărât că vor reveni «mai încolo, prin august», după ce va dispărea tot haosul. Desigur sunt încă rezervări active, de dinainte de izbucnirea pandemiei, pentru lunile iulie și august, dar nu știu cu exactitate câte vor rămâne și câte se vor anula. În luna iunie nu știu cum voi proceda cu angajații. Probabil voi acționa un împrumut financiar pentru cheltuieli de func­ționare, iar pentru celelalte luni nu pot decât să sper că ne vom bucura de cât mai mulți oaspeți”, spune Marcel Lehaci.

Totuși, optimismul lui este moderat, având în vedere că pecetea pusă pe întreg județul Suceava, aceea de zonă-focar, încă induce frică în rândul turiștilor și-i face să fie rezervați vizavi de meleagurile bucovinene. „Am primit telefoane, de-a lungul perioadei de pandemie, de la foști oaspeți, care erau interesați de situația noastră și ne întrebau dacă la Suceava e chiar așa de rău. I-am liniștit spunându-le că la televizor se exagerează. Dar părerea mea sinceră este că sunt reticenți”, apreciază Marcel Lehaci. 

Relansarea turismului de grup, o urgență 

Ce e de făcut, așadar, pentru ca aceste două zone ale Moldovei, atât de afectate de cele trei luni de inactivitate în turism, să fie revitalizate? Soluția, spun specialiștii în domeniu, stă numai în mâinile guvernanților. „Ceea ce se întâmplă acum în turism este că așteptăm semnalele guvernului. Și agențiile de turism cu care lucrez, din București, Brașov și Constanța, așteaptă aceste semnale, atât vizavi de transport, cât și vizavi de grupuri. Deja pentru turismul individual există soluții. Dar asta e o foarte mică parte din ceea ce înseamnă turism, maximum 10-15%. Explicit, pentru zona Neamțului și Bucovina sperăm ca după 15 iunie să putem veni cu grupuri, în primă fază de români. Ne așteptăm ca după 1-15 iulie să avem o creștere a fluxului de turiști”, spune Florin Bărhălescu, expert în turism, ghid și inițiator al proiectului Iași City Tours.

Mai precis, măsurile așteptate sunt cele legate de turismul de grup, dar și o strategie de sprijin a industriei turistice, care, pentru orice țară, înseamnă nu doar imagine, ci și dezvoltare. „Vom avea nevoie de acces la muzee, în grup, pentru că, venind cu un autocar de turiști către Moldova, să ne oprim și să vizităm un muzeu în grupuri de câte cinci e aproape imposibil, mai ales că noi stăm împreună pe tot traseul. Din păcate, turismul nu va reuși să treacă de 40% din volumul de anul trecut. Autocare cu turiști din Asia nu vom mai avea, turiștii europeni nu vor mai ajunge. Din acest punct de vedere, mai ales Bucovina are de suferit. Eu personal fac o paralelă cu criza din 2008-2009, când guvernul francez i-a rugat pe cetățenii francezi să-și facă vacanțele în țară, pentru a salva industria turistică. Ar fi minunat să putem face și noi asta, mai ales pentru Bucovina, care iese din această pandemie cu o imagine greu de dus. Va fi un lucru dificil de făcut, în condițiile în care țări din jurul nostru, precum Bulgaria, anunță reduceri de prețuri pentru pachetele turistice, cu ajutoare de la stat sau susținute de sistemul bancar, lucru care în România nu s-a anunțat pentru zona turistică. Eu promovez acum drumețiile montane, turismul ecvestru și, din punctul ăsta de vedere, stațiuni precum Vatra Dornei sau Durău ar putea fi relansate, iar autoritățile ar putea interveni în acest sens”, explică Florin Bărhălescu.

Până la anunțarea deciziilor autorităților din următoarea perioadă, actanții din turism își fac, cu îngrijorare, calcule. O strategie pe turism, eficientă și integratoare, e așteptată de ani buni în România. Iar criza pe care o traversăm ar fi un punct bun de plecare în resetarea industriei ospitalității. Un prim pas a fost făcut de Alianța pentru Turism (APT), organism care înglobează 18 organizații din turismul românesc. Proiectul APT, „S.O.S. Turismul Românesc (Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc)”, urmărește „creșterea eficienței administrative, a promovării investițiilor în turism, a forței de muncă și educației, digitalizării și ino­vării, a sustenabilității în turism, dar și acțiuni orientate concret către sectoarele principale ale turismului: structuri de cazare, restaurante, facilități de recreere, touroperatori și agenții, ghizi de turism, servicii conexe și transporturi turistice”.

Sunt măsuri care sună bine, dar ale căror implementare și reușită vor fi complicate și de durată. Între timp, localnicii din Neamț și Bucovina au o singură speranță: ca turiştii să-și recapete curajul de a-i vizita.