Budapesta, inima culturală și spirituală a Ungariei
A afirma despre orașul Budapesta că este unul dintre cele mai frumoase de pe continentul european nu este o simplă sintagmă pe care și obișnuitele ghiduri turistice o folosesc. Acest oraș are o strălucire aparte, care îmbină armonios istoria seculară de pe colinele din Buda, de pe malul drept al Dunării, și freamătul vieții urbane de pe bulevardele mari, cu înaltele clădiri în stilul eclectic, și trotuarele pline de turiști din Pesta. Budapesta nu este numai capitala Ungariei, ci și simbolul unei inimi pentru poporul maghiar, fiind un loc al suferințelor, dar și al bucuriilor.
Capitala Ungariei a luat naștere prin unirea orașelor aflate pe malurile Dunării, și anume Buda, Obuda și Pesta. Dintre acestea trei, Obuda este cel mai vechi oraș, fiind înființat de celți, iar ulterior cucerit de romani în secolul I d.Hr. În anul 89 d.Hr., romanii au fondat pe locul vechii așezări cetatea Aquincum, devenită capitala provinciei Pannonia, numele acesteia derivând de la numeroasele izvoare termale. Buda, inițial colonie romană, a devenit capitala Imperiului Ungar în anul 1361, cunoscând o intensă perioadă de dezvoltare în timpul regelui Matei Corvin. Pesta, aflat pe malul stâng al Dunării, potrivit unei ipoteze, ar avea originea de la cuptoarele slavilor, numite „peci”, pe care le foloseau pentru arderea cărămizii și a țiglei. În jurul anului 900, triburi fino-ugrice, conduse de Árpád, s-au stabilit pe teritoriul actual al Ungariei. La mijlocul secolului al X-lea, arhivele istorice consemnează pătrunderea creștinismului ortodox, cu sediul unei mitropolii la Veszprem. Câteva decenii mai târziu, regele Ștefan I (Istvan) cel Sfânt (997-1038), care a unificat triburile ungurilor, a primit coroana regală de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1001, stabilindu-se astfel legătura culturală și spirituală cu partea occidentală a Europei. Apogeul expansiunii teritoriale și al strălucirii culturale a Regatului Ungar a fost atins în timpul fiului lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvin (1458-1490), întrucât din anul 1526, în urma pierderii luptei de la Mohács în fața Imperiului Otoman, Regatul Ungar a fost destrămat, iar Ungaria Centrală a fost transformată în pașalâc. În timp, partea apuseană a Ungariei medievale a fost cucerită de Imperiul Habsburgic; din secolul al XIX-lea a fost parte a Imperiului dualist Austro-Ungar, iar din 16 noiembrie 1918 a devenit republică independentă (cu excepția perioadei 1947-1990, când s-a instalat la putere regimul comunist).
Locuri de neuitat pentru oricare turist
Istoria aceasta tumultuoasă a maghiarilor a lăsat numeroase urme în cultura și tradițiile poporului. Astfel, pe teritoriul acestei țări, în special la Budapesta, se păstrează amfiteatre romane, băi turcești, monumente construite în stilul arhitecturii occidentale, dar și clădiri monumentale proiectate în secolul al XIX-lea, în specificul stilului Art Nouveau maghiar. Numai în Budapesta se află 237 de monumente, 223 de muzee și galerii de artă, 35 de teatre, 90 de cinematografe, două opere, 12 săli de concerte, 200 locuri de divertisment și agrement. După anul 1990, foarte multe clădiri aflate în patrimoniul cultural au fost restaurate sau în curs de restaurare, infrastructura a fost modernizată, astfel că accesul spre, precum și în Budapesta este unul destul de bine organizat. Poporul maghiar are o tradiție în acest sens, metroul din Budapesta fiind cel mai vechi sistem subteran electrificat de pe continent.
Capitala Ungariei fascinează prin faptul că are câte ceva din frumusețile marilor orașe ale Europei, precum Paris, Viena și Londra, în care regăsești asemănări arhitecturale: bulevardele mari, umbrite de coroanele imense ale copacilor, și maiestuoasele clădiri, construite în stilul eclectic, precum și spațiile pentru promenadă de pe malurile râurilor. Cu toate acestea, Budapesta impresionează și prin unicele monumente, aflate în special pe colinele din partea dreaptă a Dunării. Dintre cele mai importante monumente care merită vizitate sunt Parlamentul, o clădire construită în stil neogotic, având 691 de camere, cea mai mare clădire din Ungaria, respectiv a treia cea mai mare clădire parlamentară din lume, construită între anii 1885 și 1902; Palatul regal - construit în anul 1242 de regele Bela al IV-lea și refăcut de mai multe ori de-a lungul timpului - adăpostește muzeele și galeriile cele mai căutate de iubitorii de artă, dar și o bogată și celebră bibliotecă, numită „Corviniana”, datorită contribuției regelui Matei Corvin; Bazilica „Sfântul Ștefan”, construită între anii 1851 și 1905, care are și un excelent spațiu pentru admirarea panoramei capitalei; Castelul Buda, construit în stil romanic, baroc și gotic; Bastionul Pescarilor, ridicat pe locul vechilor fortificații în cinstea ghildei pescarilor care au apărat orașul și a celor șapte triburi fondatoare ale poporului ungar. Acest monument este unul dintre cele mai înalte puncte de observație a orașului și a Dunării. Alte repere importante sunt Biserica Mátyás, ridicată în stil arhitectural romanic pe Dealul Castelului; Piața Eroilor și Monumentul Mileniului, unul dintre locurile emblematice ale Ungariei ridicate pentru comemorarea regilor, eroilor și conducătorilor maghiari care au luptat pentru independența țării; labirintul Castelului Buda, Gara Budapest Keleti, Hala Comercială Mare, Grădina Botanică, Tropicarium, cel mai mare acvariu sărat din Europa Centrală.
Istoria orașului Budapesta nu numai că se reflectă în apele Dunării albastre, ci este legată de acest fluviu, care i-a influențat foarte mult dezvoltarea culturală și economică. Dunărea, zid natural împotriva năvălirilor străine, dar și cale navigabilă pentru comerț și turism, nu a separat niciodată cele trei orașe, ci le-a ținut unite tot timpul. Iar o legătură vizibilă a fost primul dintre cele nouă poduri peste Dunăre, și anume Podul cu Lanțuri (Széchenyi Lanchid). Acesta poartă numele contelui care a lansat ideea - Istvan Széchenyi, fiind proiectat în anul 1849 de arhitectul britanic William Tierney Clark. Are o lungime de 375 metri și este împodobit cu impresionante decorațiuni metalice. În curgerea sa, Dunărea a lăsat în urma ei și trei insule, Margareta, Csepel și Obuda, locuri destinate relaxării, întrucât traficul este interzis.
În valea muntoasă a Budei se află una dintre cele mai frumoase peșteri cu apă termală, aici aflându-se peste 80 de izvoare, care se revarsă în 12 spa-uri, dintre care Széchenyi Spa este cel mai mare din Europa. De aceea, în anul 1934, Budapesta, datorită numeroaselor izvoare termale și băi, a primit titlul de „Orașul Spa-ului”.
Prezență românească în Budapesta
Orașul Budapesta păstrează în tezaurul ei și contribuția culturală și patrimonială a intelectualilor români care făceau parte din elita politică, socială și economică a Ungariei, dar și a negustorilor români care își vindeau mărfurile pe celebra stradă de azi Váci. Una dintre clădirile celebre ale capitalei ungare este Palatul Mocioni (Mocsonyi în forma maghiarizată), unde familia Mocioni organiza matineuri și serate muzicale, între artiștii invitați fiind și Franz Liszt. Tot în centrul Budapestei se află mai multe clădiri care au aparținut celebrului avocat de origine română Emanoil Gojdu. Într-unul dintre imobilele Curților Gojdu funcționează o parohie ortodoxă românească, iar din anul 2009 a fost înființat și un așezământ monahal românesc, precum și un centru misionar-pastoral și cultural. O altă clădire este Palatul Lica, tot pe Váci utca, a familiei macedo-române Dimitrie Lica. Acesta a avut o contribuție însemnată și la construirea unei alte clădiri faimoase, și anume Gerbeaud, azi o celebră cafenea.
Budapesta, asemenea marilor orașe cu tradiție culturală, „ascunde” privirii turistului multe din frumusețile sale. De aceea, multe dintre acestea pot fi descoperite la pas. Sunt numeroase acele străduțe care încă păstrează din frumusețea de odinioară a orașului și oferă bucuria unei promenade în liniște, dar și străduțe pietonale, precum Váci utca, fremătând de mulțimea turiștilor dornici să guste din preparatele tradiționale sau să cumpere suveniruri de calitate.
Pentru frumusețea și unicitatea locurilor, Centrul istoric al orașului Buda, precum și zona malurilor Dunării au fost înscrise din anul 1987 în patrimoniul mondial UNESCO. Acesta, însă, nu este singurul argument de a-l vizita, ci între principalele motive se află și faptul că, spre deosebire de alte mari orașe ale Europei care se confruntă cu afluența masivă a turiștilor, Budapesta este încă un oraș primitor.
Valea muntoasă a Budei, câmpia Pestei și panorama Dunării pot fi vizitate oricând, indiferent de anotimp, iar fiecare seară ce se lasă peste Budapesta, datorită iluminării clădirilor și podurilor, care se oglindesc în apele Dunării, oferă o priveliște impresionantă, surprinsă nu numai în zecile sau sutele de fotografii, ci mai ales în multe amintiri frumoase.