Căminul „Sfântul Mihail Mărturisitorul”, model de îngrijire a vârstnicilor

Exemplu de bune practici în asistență socială a vârstnicilor din județul Sibiu, Căminul de vârstnici „Sfântul Mihail Mărturisitorul” din municipiul Mediaș, județul Sibiu, este coordonat de preotul Cornel Gabriel Pițigoi de la Parohia Mediaș-„Sfânta Treime” II. Cei 42 de vârstnici ai căminului primesc aici cea mai bună îngrijire de la un personal specializat, precum și asistența religioasă atât de necesară și de dorită de bunicii așezământului.

Căminul „Sfântul Mihail Mărturisitorul” a luat naștere din dorința mare a preotului Cornel Gabriel Pițigoi și a comunității parohiale de a oferi vârstnicilor un loc unde să își petreacă ultimii ani ai vieții lor, în condiții foarte bune, cu îngrijirea și asistența necesare bunicilor care nu-și pot purta singuri de grijă, fie pentru că membrii familiei sunt departe, fie pentru că si­tuația socio-familială nu permite acest lucru. Alături de preotul Cornel Gabriel Pițigoi se află oameni din comunitatea medie­șeană, cu diferite profesii, dar legați de aceeași dorință de a-i ajuta pe vârstnici. Coordonator al căminului ocrotit de Sfântul Mihail Mărturisitorul, preotul Cornel Gabriel Pițigoi ne-a povestit cum a luat naștere acest proiect de asistență socială, care a devenit un model în județul Sibiu. „Încă dinainte de anul 2016 am avut intenția de a face un centru mixt, pentru vârstnici și pentru copii. Am încercat atunci să avem o colaborare cu Primăria Mediaș și să accesăm fonduri europene, dar nu am reușit. În Parohia Mediaș «Sfânta Treime» II am dorit să începem construcția unei clădiri, la parterul căreia să funcționeze căminul pentru vârstnici, iar la etaj centrul pentru copii. Din păcate, am întâmpinat ceva piedici la acea vreme și am renunțat. Mai târziu, domnul primar Gheorghe Roman ne-a oferit o clădire pe strada Cuza Vodă. Din păcate, acolo nu am putut demara activitatea noastră socială pentru că nu am putut să obținem avizul ISU, un aviz principal în obținerea licenței. Am fost nevoiți să renunțăm la acea variantă și apoi Primăria Mediaș ne-a oferit clădirea aceasta, care era aproape finalizată, se făceau lucrările de finisare. Am făcut o asociație care să cuprindă membrii societății civile și repre­zentanții instituțiilor. În această asociație sunt eu ca preot, avem doi experți contabili, avem repre­zentanții Direcției de Asistență Socială, avem un medic, avem profesori, avem repre­zentanții mediului de afaceri, avem inginer specializat în audit și proceduri de funcționare. Toți au avut aportul lor la derularea procedurilor de înființare a asociației și de funcționare, fiecare pe palierul lui. Așa s-a dorit a fi această aso­ciație, cu o participare generală a societății”, ne-a spus pr. Cornel Gabriel Pițigoi.

Asociația are numele „Sfântul Mihail Mărturisitorul”, iar acest sfânt ocrotitor a fost ales și pentru căminul de vârstnici. Preotul Cornel Gabriel Pițigoi povesteşte că, atunci când a mers la Judecătorie pentru a da numele asociației, toate numele de sfinți pe care le-ar fi dorit erau deja date și atunci s-a decis alegerea sfântului zilei, adică Sfântul Mihail Mărturisitorul, un apărător al Ortodoxiei în vremea iconoclasmului: „Am spus atunci că așa a lucrat Dumnezeu și că numele acestui sfânt trebuie să fie și al asociației. Și așa am pornit la drum”. 

Provocările începutului

În 2018 s-a semnat contractul de concesiune pe clădire pentru 5 ani, concesiune reînnoită anul acesta în aprilie, pentru încă 10 ani, o concesiune cu titlu gratuit. Începutul a fost foarte greu pentru că erau multe lucruri de pus la punct la clădirea primită. „Am avut foarte mulți voluntari, foarte mulți liceeni care au venit și au muncit o vară întreagă. S-au ostenit mult la curățenie și amenajare. În același timp, licențierea a fost un proces extrem de anevoios. Am muncit 15-20 de oameni, fiecare pe specialitatea lui, de dimineața până seara numai pentru a întocmi documentația necesară: proceduri, regulament de ordine interioară, cod de etică, evidența fiecărui beneficiar în parte, pentru că fiecare tip de serviciu pe care îl primește un beneficiar trebuie monitorizat și scris zi de zi. Pentru cei 42 de vârstnici consemnăm zi de zi ce medicație a luat, scrie asistentul medical în registrul lui, scrie asistentul social, scrie psihologul, scrie kinetoterapetul și fiecare își umple dosarul lui. Avem beneficiari de când am deschis căminul, de cinci ani și jumătate, care au câte două dosare pline, cu evidența serviciilor pe care noi le-am oferit conform standardelor de calitate pentru care funcțio­năm. Am primit licența pentru serviciul social Cămin persoane vârstnice, am relicențiat serviciul anul acesta în martie și nădăjduiesc că va funcționa mult și bine și de acum încolo”, mai spune părintele Cornel Gabriel Pițigoi.

Servicii conform standardelor

În cămin sunt acum 42 de beneficiari. Personalul înseamnă 15 angajați: un asistent social, patru asistenți medicali, 10 infirmieri. Pe lângă personalul angajat, există personalul cu contract de voluntariat sau de prestări servicii, cum ar fi un medic de familie, medic cardiolog, medic internist și medic neurolog, care vin aici prin buna colaborare cu Spitalul Municipal din Mediaș. Căminul este dotat cu aparatură medicală, cum ar fi cea de ecografie și de electrocardiogramă, atât de necesare în stabilirea diagnosticelor. De asemenea, la cămin vin periodic un psiholog, o pedichiuristă pentru îngrijirea unghiilor dificil de tăiat ale vârstnicilor, un maseur, un kinetoterapeut și mulți alți colaboratori. „Avem o mulți­me de servicii externalizate fără de care nu putem funcționa: mentenanță la lifturi, asistență în medicina muncii, contabilitate, deși contabilitatea primară o fac eu și o export contabilului care face balanța și bilanțul. Ca să putem funcționa și supraviețui, majoritatea reparațiilor le fac eu: întreținerea, aprovizionarea, reparații. La orice oră din zi sau din noapte trebuie să răspund nevoilor. Dacă rămân oamenii blocați în lift, trebuie să vin să rezolv situația, se înfundă canalele sau toaletele, trebuie să vin să le desfund, să repar centrala, sunt o mulțime de probleme la o clădire atât de mare. Avem contracte externalizate pentru toate serviciile obligatorii. De asemenea, avem serviciu externalizat de hrană, în sistem catering, pentru că deocamdată nu putem pregăti hrana aici”, continuă părintele Pițigoi.

Cu fonduri europene, căminul a fost dotat recent cu aparatură modernă de electroterapie, iar în scurt timp vor ajunge și aparatele de fizioterapie. Tot în viitorul apropiat, clădirea va fi dotată cu panouri fotovoltaice, pentru câștigarea independenței energetice. Din fondurile aso­ciației menționate se va schimba anul acesta mobilierul din tot căminul.

„Un asemenea demers ține de omul care pune suflet”

Beneficiarii ajung la cămin fie la solicitarea familiilor, fie la solicitarea lor sau atunci când instituțiile statului de asistență comunitară o cer. O parte dintre vârstnici sunt într-o stare bună, cu o oarecare independență și oarecare sănătate psihică, însă la mulți dintre ei se instalează în timp bolile degenerative. „Sunt mulți cu probleme motorii, sunt la pat după accidente vasculare cerebrale. Mulți vin aici pe picioarele lor și după o perioadă cad la pat. Avem 14-15 vârstnici la pat. Avem în per­manență personal aici, zi de zi, la Paști, la Crăciun. Noi ne facem aici sărbătorile. Asta este munca în asistența socială. Nu îți dă răgaz, este multă osteneală. Un asemenea demers ține de omul care pune suflet. O asemenea ­activitate socială se ține cu multă trudă și cu grijă non-stop, fără încetare. Este un efort sufletesc mare, un efort fizic mare. M-a susținut foarte mult familia, soția mă ajută la o groază de documente. Este un efort colectiv și, dacă n-ai oameni lângă tine, este greu. Este o muncă grea să îți formezi echipa, să ai răbdare cu ei, să-i înțelegi, să-i formezi să înțeleagă că suntem cu toții aici pentru beneficiari, că indiferent ce spun ei, pentru că nu mai spun de multe ori lucrurile în mod rațional, trebuie să le răspunzi cu o vorbă bună, să le zâmbești, să-i îmbrățișezi, să-i schimbi, să-i hrănești și nu e totdeauna ușor. Munca infirmierului, a asistentului social, a asistentului medical e foarte prost plătită. Oamenii aceștia ar trebui plătiți cel puțin încă o dată pentru munca, osteneala și uzura sufletească la care sunt supuși zi de zi. Este o muncă grea, anevoioasă. Trebuie să învățăm că bă­trâ­nețea are miros, că bătrâ­nețea este multă neputință, că este uitare, că este o dramă de multe ori și pentru cel de pe pat și pentru cel de lângă, însă cineva trebuie să facă osteneala aceasta. Ești în fața unor situații incredibile, conflicte între vârstnici, sau se nasc povești de dragoste, situa­ții în care trebuie să-i schimbi de câteva ori în alte camere, pentru că unul vrea cald, altul vrea mai rece. Este însă o muncă pe care trebuie să o faci cu dragoste. Trebuie să fii făcut pentru tipul acesta de muncă, trebuie să ai o chemare”, detaliază părintele Pițigoi.

Lectura Sfintelor Scripturi

Prezența zilnică a părintelui Cornel Gabriel Pițigoi în cămin înseamnă și o asistență religioasă. Nu este masă la care să nu se rostească rugăciuni. Periodic, bunicii primesc Taina Spovedaniei și Taina Împărtășaniei. Într-o sală de socializare, vârstnicii se strâng, mai ales pe perioada iernii, pentru a citi Sfintele Scripturi și a discuta teme religioase cu părintele Pițigoi.

„Suntem încă la Vechiul Testament, citim capitol cu capitol. Îl citim, îl explic, iar dumnealor mă întreabă diferite lucruri. Atenția lor nu o putem ține mai mult de 40-50 de minute și ne încadrăm ca să nu creăm osteneală”, spune părintele Pițigoi.

Astfel de activități fac din căminul de la Mediaș unul de înaltă calitate și aduc beneficiarii tot mai aproape unul de altul. „Nădăjduiesc să păstrez această calitate și de aici încolo, atât cât voi putea fizic și sufletește să duc mai departe povara. Este o povară plăcută. Te legi de dumnealor, te legi de fiecare în parte, pentru că eu bunici nu mai am decât pe dumnealor. Toți bunicii care au fost aici și au trecut la Domnul, la toți le-am făcut înmormântarea și îi pomenesc la toate Sfintele Liturghii. Te legi sufletește de dumnealor”, mai spune părintele Pițigoi.

O viitoare cantină socială

Unul dintre proiectele de viitor ale căminului este extinderea sălii de mese și a spațiilor pentru viitoarea bucătărie unde să se pregătească hrana, achiziționată în prezent în sistem catering. Printr-un proiect cu fonduri europene, spațiile vor fi pregătite și dotate pentru a acoperi necesarul, dar și pentru un nou serviciu social.

„Pe lângă hrana beneficiarilor vrem să putem produce și undeva la 20-30 de porții de hrană caldă pentru săraci. Vrem să avem și o cantină socială. Aceasta este ideea și ne dorim să ne adresăm și celor din afară care au nevoie de ajutor, în special persoane vârstnice care nu mai pot găti, nu se pot chivernisi, au copiii plecați și atunci au nevoie de ajutor și de sprijin. Sunt tot mai mulți bătrâni singuri”, ne mai spune părintele Pițigoi.

Controalele din acest an efectuate de 22 de instituții specializate au concluzionat că lucrurile sunt foarte bune, iar căminul respectă toate standardele de calitate. Din acest motiv, Direcția de Asistență Socială a Județului Sibiu a dat ca model de bune practici căminul de la Mediaș.

„S-a ajuns de la bine la foarte bine”

În vizita făcută la Căminul „Sfântul Mihail Mărturisitorul” din Mediaș am stat de vorbă și cu mai mulți beneficiari și am aflat câteva păreri despre calitatea serviciilor primite și despre relațiile cu cei care ostenesc zi de zi în așezământ.

„Sunt aici de doi ani și jumătate. Am 81 de ani, am lucrat la Institutul de Cercetări Chimice, iar acum viața este din ce în ce mai interesantă. Se spune că matematica este lumea lucrurilor perfecte, fizica este lumea lucrurilor optime, viața, biologia este lumea lucrurilor satisfăcătoare. La noi aici, de la satisfăcător, prin munca depusă de conducere și de personal s-a ajuns de la bine la foarte bine și nu sunt vorbe mari. Le spun cei care au venit și au controlat căminul de atâtea ori. Eu pot fi subiectiv, dar dânșii nu sunt. Ar trebui ca, undeva ierarhic superior, să se recunoască munca asta și să se răsplătească și altfel decât cu vorbe” (Gheorghe Sălcudean).

„Peste trei luni voi împlini 80 de ani. Am lucrat 42 de ani în instalații, pe șantierele din Ardeal. Mi-a murit soția acum ceva timp și, în final, sunt aici. Eu spun că mai bine de atât nu se poate sau este foarte greu de realizat, în condițiile de acum și cu beneficiarii de acum. Bietele fete (n.r.: infirmierele) numai ele știu cum le scot la capăt. Încercăm să le ajutăm. M-a uimit multitudinea lucrurilor bine făcute de părintele Cornel Pițigoi, de la reparații de instalații până la alte lucruri mai complexe. Și socrul meu a stat aici după ce a murit soția mea. Am fost atunci să vedem și alte locuri, unele cu mare renume, dar condițiile nu erau atât de bune ca aici, unde grija personalului de a fi mai bine este pusă în prim-plan” (Gheorghe Buzdugan).

„Sunt aici de aproape trei ani. Este foarte bine aici, avem tot ce ne trebuie. De doi ani mi-am pierdut fiul și am trăit un mare necaz. Aici am parte de mare grijă, ne ajută personalul la tot ce avem nevoie. Mi-am pierdut din vedere, dar mă plimb în curte atât cât se poate. Este foarte greu că nu mai pot vedea. Am fost mereu prezentă la slujbele religioase de la ­biserica unde slujește părintele Cornel Pițigoi” (Maria Jiga).

L-am cunoscut și pe Samoilă Kartmann, care, din nefericire, nu poate vorbi din cauza unui accident vascular cerebral care l-a lăsat un timp inconștient, iar mai apoi imobilizat. După cum ne-a spus părintele Cornel Gabriel Pițigoi, Samoilă are o voință extraordinară și a reușit să meargă din nou, face sport în curte și are o atitudine pozitivă.