Căutători de comori turistice în zonele rurale ale Moldovei

Locuri de basm, atractive din punctul de vedere al monumentelor istorice, al arhitecturii, al rezervaţiilor naturale, precum şi al obiceiurilor şi meşteşugurilor tradiţionale din judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi şi din Republica Moldova sunt puţin sau deloc cunoscute. Un grup de muzeografi, istorici şi specialişti în diverse domenii a colindat 105 localităţi pentru a găsi cele mai frumoase obiective turistice care ar putea atrage vizitatori. Astfel, a fost desenată o hartă a celor mai interesante zone de interes în care pot fi admirate biserici-monumente, conace boiereşti, cetăţi dacice, rezervaţii naturale unice în Europa, toate aflate doar în zonele rurale.

Asociaţia Contrafort Iaşi, alături de partenerii ANTREC Iaşi şi ANTREC Republica Moldova, a încheiat pe 30 iunie 2009 proiectul lansat în 2007, „A Moldavian Tour - promovarea turismului transfrontalier rural, etnografic şi oenologic“, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006, linia de buget PHARE CBC 2005. Proiectul a avut ca obiective promovarea comună, pe itinerarii tematice transfrontaliere, a atracţiilor turistice din zonele rurale, asigurarea vizibilităţii şi facilitarea accesului la informaţii privind turismul transfrontalier (rural, etnografic şi viticol), stimularea operatorilor de turism, a furnizorilor de servicii turistice, cu privire la promovarea unor pachete turistice transfrontaliere în zonele rurale şi viticole. „Acţiunile desfăşurate au vizat şi au avut drept rezultate documentarea monumentelor istorice, a muzeelor şi colecţiilor particulare, a centrelor meştesugăreşti active, a festivalurilor şi manifestărilor de gen, a podgoriilor şi centrelor de degustare, a pensiunilor tradiţionale - toate aparţinând zonei rurale din regiunea transfrontalieră şi având potenţial turistic“, conform celor precizate de Vladina Munteanu, coordonator proiect. Astfel, a fost editat un ghid turistic pe componente culturale şi tradiţionale, s-a organizat un seminar pe tema potenţialului turismului rural, au fost realizate pagini de web cu informaţii despre atracţiile turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui şi din Republica Moldova, pagină deschisă oricăror propuneri de actualizare şi îmbunătăţire la adresa www.moldaviantour.ro. Proiectul a plecat de la ideea că se poate face turism pe componente culturale şi de tradiţie în spaţiul rural. „Acest gen de proiect are o certă vocaţie transfrontalieră, date fiind istoria, tradiţiile populare şi viticole ale celor două ţări“, a menţionat Vladina Munteanu, adăugând că sprijinirea turismului rural şi cultural sunt priorităţi strategice atât în România şi Republica Moldova, cât şi ale comunităţii europene care recomandă promovarea turismului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural factor ce poate contribui la creşterea şi dezvoltarea economică. Un alt motiv pentru care a fost iniţiat acest proiect a fost acela că „deşi există în aceste zone un potenţial turistic extraordinar, prin patrimoniul cultural-istoic, etnofolcloric şi viticol, promovarea acestor zone este sporadică, insuficientă sau, în unele cazuri, precum judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, chiar lipseşte, oferta turistică de gen din regiune fiind axată mai mult pe monumentele din zona urbană“, a spus Vladina Munteanu. Peste 100 de localităţi cercetate de etnografi Timp de mai multe luni a avut loc documentarea ştiinţifică şi cercetarea de teren a monumentelor şi siturilor istorice, a manifestărilor, a muzeelor şi colecţiilor particulare, a centrelor meşteşugăreşti active, a festivalurilor şi manifestărilor de gen, podgoriilor şi centrelor de degustare, pensiunilor tradiţionale - toate aparţinând zonei rurale. Cu aceste date s-a realizat un ghid turistic „Moldova - turism transfrontalier rural, etnografic şi viticol“ şi o pagina web dedicată exclusiv acestui gen de turism. Ghidul va fi difuzat în reţeaua operatorilor de turism şi a furnizorilor de servicii turistice, autorităţilor administrative, culturale şi turistice locale, regionale şi centrale. Promotorii de turism rural, cultural şi oenologic îşi vor putea completa baza de date şi paginile web prin punerea la dispoziţie a informaţiilor. Turiştii din România, Republica Moldova şi din străinătate care vin în aceste zone pe cont propriu au la dispoziţie informaţii complete şi complexe asupra unor trasee turistice transfrontaliere, în mediul rural şi pe circuite oenologice. În cursul cercetării de teren membrii echipelor au ajuns în 105 localităţi, 30 din Republica Moldova şi 75 din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui. Astfel, pentru identificarea şi evaluarea potenţialului turistic al monumentelor şi obiectivelor de patrimoniu, la baza cercetării au stat documentele autorităţilor şi instituţiilor de cultură. Cercetătorii au avut în vedere identificarea acestora, eva-luarea stării de conservare şi a statutului lor, date care să le recomande sau nu pentru a fi vizitate şi introduse în circuit turistic. Astfel, s-a constatat că obiectivele arheologice, deşi numeroase, unele dintre ele prezente şi pe hărţile turistice, nu pot fi, în cea mai mare parte, trecute drept obiective turistice, date fiind lipsa vizibilităţii (unele fiind acoperite de valuri de pământ), a semnalizării, a amenajărilor care să le evidenţieze sau a accesului foarte dificil (un exemplu sunt cetăţile de întărire semnalate de hărţile turistice în nordul judeţului Botoşani, Oroftiana, şantierele arheologice, cetăţile dacice). Excepţie fac cetatea geto-dacică Buneşti, complexul arheologic Cucuteni, Dealul Cătălina, Cetatea geto-dacică Saharna, situl arheologic Orheiul Vechi, grotele de la Brânzeni, schiturile rupestre din Moldova. Monumentele de patrimoniu aflate în cea mai bună stare sunt cele de arhitectură religioasă, biserici şi mănăstiri, unele dintre ele au suferit restaurări, iar altele sunt în curs de restaurare (Mănăstirea Gorovei, Miclăuşeni). Alte biserici constituind monumente de patrimoniu nu sunt deschise publicului, neavând statut de muzeu, cum e cazul bisericilor „de parohie“ din sate, deschise în zilele de oficiere a slujbelor religioase. De asemenea, o noutate o constituie bisericile din lemn, puţin cunoscute, dar de mare valoare, prezente mai ales în judeţele Vaslui, Botoşani şi puţine în Republica Moldova, cel putin şapte dintre ele vizitabile, conform celor precizate de Vladina Munteanu. În ceea ce priveşte arhitectura civilă, conacele, fostele curţi boiereşti, s-au păstrat doar cele care au devenit sedii de instituţii sau muzee/case memoriale. Printre cele care ar trebui să fie mai intens promovate sunt Conacul Ralli-Arbore, Dolna, Conacul Donici din Bezeni, conacele Calmutchi şi Cantacuzino din Edineţ, Castelul de vânătoare şi Conacul lui Manuc Bei din Hânceşti, conacul Balioz din Ivancea, ultimele două în fază de restaurare. Puţin cunoscute sunt, de asemenea, podurile de piatră (sec XV-XVIII), unul la Hârlău, către Cepleniţa, celelalte două în judeţul Vaslui. În ceea ce priveşte secţiunea de etnografie - meşteri populari/Festivaluri şi manifestări locale/Muzee şi colecţii, au fost stabilite contacte cu meşteri populari care dispun de condiţi care să permită vizita turiştilor, cu atelier propriu, expoziţie, vânzare de obiecte. Turiştii, aşteptaţi la alaiurile de colindători sau la jocurile cu măşti Un interes deosebit îl are perpetuarea jocurilor populare de la sărbătorile de iarnă, care, prin spectaculozitate şi valoare arhaică, pot fi recomandate ca fiind puncte de atracţie. Astfel sunt alaiurile de colindători sau jocuri cu măşti la Vorona, Ungureni, Vîrfu-Cîmpului, Broscăui Talpa-Mihăileni în judeţul Botoşani, Berezeni, Pogoneşti, Puieşti, Ştefan cel Mare, Vultureşti, Negreşti, Rafaila, Todireşti, Ivăneşti în judeţul Vaslui, Sticlăria, Bădeni, Cucuteni, Gura Badiliţei (Vânători), Heci, Buda (Lespezi), Mădârjac, Pârcovaci, Popeşti, Lunca Paşcani, Mirosloveşti, Ruginoasa în judeţul Iaşi. La fel, în ciuda materialului bogat şi valoros, muzeele şi colecţiile private de profil cultural sau etnografic sunt foarte puţin promovate şi, în general, duc lipsă de turişti. Trei instituţii muzeale de profil, cu exponate foarte valoroase, sunt în Republica Moldova, la Muzeul Meşteşugurilor Populare din Ivancea, aproape de complexul Orhei, colecţia privată din satul Pârlita, Muzeul de etnografie din Edineţ cu exponate din zona de nord vest a Moldovei. „Cel mai bine reprezentat în această privinţă este judeţul Vaslui, cu muzee de profil, în general născute din pasiunea localnicilor intelectuali, în Tăcuta, Vutcani, Dăneşti, Grumezoaia, Vultureşti“, conform celor precizate de Vladina Munteanu. Trasee vitivinicole O secţiune deosebit de intersantă care este intens promovată în alte ţări se referă la arii viticole, crame, centre de degustare. Astfel, în decursul deplasărilor în Republica Moldova s-a dovedit faptul că este o bună organizare a traseelor vitivinicole atât prin agenţiile de turism, cât şi prin site-urile de profil. Un punct de degustare şi de vizitare mai puţin vizibil şi destul de discret semnalizat este lângă Orhei, Pivniţele din Brăneşti. De asemenea, de o bună vizibilitate se bucură Bucium şi Cotnari, cele două mari fabrici de vinuri din Moldova. Mai puţin cunoscută este însă podgoria foarte mică şi singura veritabilă din Bohotin, unde se poate degusta acest vin, conform celor precizate de Vladina Munteanu. În plus, s-a notat faptul că majoritatea pensiunilor şi structurilor de cazare, precum şi mănăstirile pot asigura degustări de vinuri locale precum zonele Cotnari, Bohotin, Bucium, Vaslui, Huşi, Republica Moldova, având beciuri şi crame cu vinuri din producţie proprie. Vladina Munteanu a menţionat că judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi, precum şi Republica Moldova au bogat fond de patrimoniu istoric, de cultură şi civilizaţie populară care merită atenţia şi promovarea în circuitele turistice. Este o bună reprezentare şi accesibilitate a industriei vitivinicole, o mare densitate de zone protejate, unele unice în spaţiul european, şi o bună dezvoltare a serviciilor turistice cu specific tradiţional în Republica Moldova, cu precădere.