Cercetășia, o inițiativă a unui militar britanic
La 29 iulie 1907, a fost înfiinţată mişcarea cercetașilor, „Scout”, un program educativ pentru copii şi tineri, bazat pe voluntariat, deschis tuturor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, credinţă sau condiţie socială. Inițiativa aparţine lui Robert Baden-Powell, locotenent general în armata britanică, care a organizat în 1907 prima tabără de acest fel, cu 20 de tineri, pe insula Brownsea, coasta de sud a Angliei. El a detaliat principiile mişcării în lucrarea sa „Scouting for Boys” (Londra, 1908). De la apariţie, cartea a fost vândută în peste 100 de milioane de exemplare.
Încă de la începuturile sale, cercetăşia a fost organizată şi condusă de tineri. În prima parte a secolului XX, mişcarea cuprindea şase grupe mari de vârstă: Cub Scout, Boy Scout şi Rover Scout pentru băieţi şi Brownie Guide, Girl Guide and Girl Scout şi Ranger Guide pentru fete. Mişcarea foloseşte metoda „Scout”, un program de educaţie informală, care pune accentul pe activităţile în aer liber. O altă caracteristică a cercetașilor este uniforma, folosită pentru a ascunde diferenţele sociale dintre membri.
În componenţa mişcării „Scout” intră mai mult de 50 de milioane de membri, în peste 200 de ţări şi teritorii. În România, primele grupuri de cercetaşi au apărut în 1912. Doi ani mai târziu, a luat fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. Cercetaşii români s-au implicat în spatele liniei de front în timpul Primului Război Mondial, pe post de sanitari, curieri etc. În memoria lor, la Tecuci, a fost ridicat singurul monument din lume dedicat cercetaşilor. În prezent, în ţara noastră există peste 5.000 de cercetaşi, care îşi desfăşoară activitatea în 75 de grupuri.