Clericii prahoveni s-au reunit la Palatul Patriarhiei

Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a găzduit marți, 5 noiembrie, cea de-a doua sesiune a Conferinței pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clerici din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ 2024.

După rânduiala tradițio­na­lă, întrunirea clericilor prahoveni a fost precedată de Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, săvârșite de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, încon­jurat de un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, din Bucu­rești.

În deschiderea lucrărilor con­­fe­rinței de la Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a rostit cuvântul intitulat „Sfinții tămăduitori fără de arginți sunt slujitori ai puterii vindecătoare a lui Hristos”.

Ca și în prima zi a conferinței, au fost prezentate trei referate ale căror subiecte au fost inspirate din tematica generală a Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

Prima prelegere a fost susținută de pr. prof. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, având titlul „Vindecările Mântuitorului în exegeza Părinților Bisericii”. În prezen­tarea sa, părintele profesor a evi­dențiat înțelesul mai adânc al vindecărilor săvârșite de Mântuitorul, pe care Părinții Bisericii le-au interpretat ca refacere tainică a re­la­ției intime cu Dumnezeu în sufletul celui vindecat: „Vindecările nu reprezintă doar remedierea unei disfuncții și înlăturarea suferinței, ci instalarea adevăratei vieți în umanitatea desfigurată de păcat. Prin actul taumaturgic este dăruită viața, iar prin viața astfel redobândită făptura umană reintră în orizontul incoruptibilității. Miza ultimă a miracolelor este semnificarea realităților veșnice prin cele temporale și a credinței în Învierea lui Hristos, precum și în cea de la sfâr­șitul veacurilor, adică în biru­ința asupra morții pe terenul ei de predilecție: trupul”.

Patriarhul României a mulțumit părintelui Bogdan Tătaru-Cazaban și a evidențiat importanța cunoaș­terii operelor Sfinților Părinți, mai ales a comentariilor la Sfânta Scriptură.

„Este foarte important să înțe­legem Sfintele Evanghelii în interpretarea Sfinților Părinți, care erau ei înșiși purtători ai harului lui Hristos. De aceea, am cerut comisiei de traduceri de texte din limbile greacă și latină să acorde prioritate comentariilor Sfinților Părinți la Evanghelie, fiindcă sunt foarte profunde. Gândirea lor este una teologică. Ei au păstorit comunități, au apărat dreapta credință în fața ereziilor și au apărat sfințenia vieții creștine și demnitatea umană împotriva ideologiilor secularizante din timpul lor. De aceea, este foarte important pentru un ortodox să cunoască aceste comentarii, nu doar ale unui Părinte, pentru că ei se completează”, a spus Preafericirea Sa.

Al doilea referat, intitulat „Sfinții doctori fără de arginți - vindecători milostivi și medici iscusiți”, a fost susținut de pr. dr. Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator al Biroului de presă al Patriarhiei Române: „Medicina antică acorda puțină atenție patimilor sufletești ale omului, accentuând explicațiile privitoare la dietă, exerciții fizice și odihnă, dar filozofia antică evi­denția efectul nociv al patimilor sufletești care pot îmbolnăvi grav orice persoană dominată de ele. Așadar, trupul omului are nevoie de cele ale sale, dar sufletul are și el nevoie de biruința asupra patimilor pentru ca sănătatea fizică și mentală să poată fi obținută și păstrată pe termen lung. Sfinții doctori fără de arginți au fost și modele de virtute, nu doar pricepuți doctori, vindecând atât bolile fizice, cât și pe cele sufletești. În acest fel, ei vindecau nu doar trupurile persoanelor bolnave, ci și sufletele acestora, învățându-le cum să se ferească de patimile sufletești”.

Ultimul vorbitor a fost dr. Ce­zar-Ivan Coliță, care a prezentat lucrarea „Sfinți taumaturgi și vise tămăduitoare în creștinismul bizantin”. „Privită în ansamblu, adormirea bolnavilor în apropierea sfintelor moaște sau lângă mormintele martirilor dezvăluie un lucru interesant. Somnul, o stare în care pierdem orice control voluntar, devine un mijloc de încredere profundă în intervenția divină. Ațipirea în vechime a bolnavilor lângă moaștele doctorilor fără de arginți reflectă speranța că Dumnezeu, prin sfinții Săi, va aduce negreșit vindecarea. Aceasta nu este nicidecum o formă de divinație onirică, cum întâlnim în religiile politeiste, ci o expresie a credinței că, atunci când toate soluțiile omenești au fost epuizate, Dumnezeu rămâne în cele din urmă singura nădejde”, a afirmat dr. Cezar-Ivan Coliță.

La finalul prezentărilor, Prea­fericirea Sa i-a felicitat pe cei trei referenți, apreciind importanța lucrărilor susținute, care au atins unele subiecte mai puțin cunoscute.

Clericii prezenți au vizionat în încheiere filmul documentar „Drumul tămăduirii”, realizat de TRINITAS TV, și au primit la plecare, în dar din partea Întâistătătorului Bisericii noastre, trei volume apărute la Editura Cuvântul Vieții: Sfântul Ioan Gură de Aur, „Despre suferință și vindecare” și „Despre citirea Sfintei Scripturi”, și Sfântul Vasile cel Mare, „Despre rugăciune”.