Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit duminică, 1 decembrie 2024, o slujbă de Te Deum în fața statuii independenței din municipiul Râmnicu Vâlcea. La final, au fost
Conferință pastoral-misionară a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor
Palatul Patriarhiei a găzduit luni, 4 noiembrie 2024, prima sesiune a conferinței pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. La întâlnirea prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au participat preoții din protoieriile din Capitală și din județul Ilfov, preoți de caritate, din instituțiile de învățământ, preoți militari și slujitori la cimitirele de stat.
Conferința pastoral-misionară de toamnă a debutat cu Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, săvârșite în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de preoți din cele șase protopopiate ale Capitalei, dirijați de pr. asist. dr. Nicolae Giolu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Clericii au mers apoi la Palatul Patriarhiei, unde s-au desfășurat lucrările conferinței. În deschidere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Sfinții tămăduitori fără de arginți sunt slujitori ai puterii vindecătoare a lui Hristos”.
În continuare, potrivit ordinii de zi, au fost prezentate trei referate cu teme adaptate contextului Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.
„Vindecările Mântuitorului în exegeza Părinților Bisericii”
Primul referent a fost pr. prof. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, care a prezentat tema „Vindecările Mântuitorului în exegeza Părinților Bisericii”. „Exegeza Părinților a fost, pe de o parte, esențialmente hristologică, iar, pe de altă parte, complementar, spirituală (alegorică) și sacramentală. Cei care se botezau erau îndemnați, de Sfântul Chiril al Ierusalimului, de pildă, să creadă și în vindecarea trupească pe care o vor primi, dar întâietatea aparținea sensului spiritual, iertării păcatelor și noii vieți în Hristos. Toate situațiile particulare în care Hristos săvârșește vindecări sunt interpretate simbolic, fie din perspectiva condiției umane bolnave, pentru că era afectată de păcat, fie din perspectiva condiției Bisericii provenite dintre păgâni. Pentru sensibilitatea modernă, deși poate recunoaște îndreptățirea acestei exegeze, întreg peisajul hermeneutic pare a se situa prea departe de experiența trupească a bolii, de participarea la suferința lumii. Or, aici, răspunsul este dat de centralitatea milostivirii dumnezeiești. Hristos este chipul iubirii milostive absolute, care devine proximitate vindecătoare. Însă nu doar atunci, în timpul vieții Sale pe pământ, ci și «pentru mulți» de-a lungul veacurilor, în Trupul Său mistic, care este Biserica”.
„Sfinții doctori fără de arginți - vindecători milostivi și medici iscusiți”
Al doilea referat a aparținut părintelui dr. Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator în cadrul Biroului de presă al Patriarhiei Române, și a fost intitulat „Sfinții doctori fără de arginți - vindecători milostivi și medici iscusiți”. „În tratarea nenumăratelor boli și suferințe ale oamenilor, sfinții doctori fără de arginți au fost întotdeauna eficienți, atât prin slujirea lor medicală, pe care au împlinit-o fără greșeală, cât și prin minunile săvârșite cu ajutorul lui Dumnezeu. Întotdeauna milostivi față de suferințele aproapelui, fără gândul unui câștig ascuns, dornici să ofere toată atenția lor celor aflați în nevoi, sfinții doctori fără de arginți sunt un model de urmat pentru medicii de astăzi. Fiind confruntați cu realitățile tot mai pregnante și răspândite ale problemelor de bioetică, ale lipsei de grijă față de cei bolnavi și descreșterii empatiei față de suferința aproapelui, este momentul să ne reamintim de viețile acestor sfinți care nu s-au cruțat în privința slujirii aproapelui, ci au urmat, în fiecare clipă a existenței lor, exemplul suprem al Mântuitorului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor și trupurilor noastre”, a spus pr. dr. Adrian Agachi.
„Sfinți taumaturgi și vise tămăduitoare în creștinismul bizantin”
Ultima prezentare, cu titlul „Sfinți taumaturgi și vise tămăduitoare în creștinismul bizantin”, a aparținut dr. Cezar-Ivan Coliță, doctor al Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și doctorand în neuroștiințe în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București: „Acțiunile tainice ale doctorilor fără de arginți, prin care bolnavii de odinioară se vindecau adesea în urma descoperirilor din vis, ne pot insufla încredere și evlavie față de aceștia, dar și față de noii sfinți taumaturgi ai zilelor noastre, precum Sfântul Nectarie de la Eghina, Sfântul Luca al Crimeei, Sfântul Nichifor Leprosul, Sfântul Efrem cel Nou și mulți alții. Închinarea și rugăciunea către acești sfinți pot viza într-adevăr nevoia de vindecare trupească, dar și alinarea sufletului împovărat de griji, întristări, nedreptate și singurătate”.
După susținerea referatelor, cei trei vorbitori au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Diploma comemorativă a anului 2024 - „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, cu medalie.
Cei prezenți au vizionat apoi filmul „Drumul tămăduirii”, realizat de TRINITAS TV.
Toți clericii au primit la final din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel trei noi volume apărute la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
Mâine, 5 noiembrie, în același loc, se va desfășura cea de-a doua sesiune a conferinței, la care vor participa clericii din protopopiatele și instituțiile sociale, de învățământ și militare prahovene.