Masteranzi de la Facultatea de Teologie în vizită la Palatul Patriarhiei

În jur de 30 de masteranzi din anul I ai secției „Spiritualitate creștină și viață sănătoasă” de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București au vizitat recent Palatul Patriarhiei și Catedrala Patriarhală istorică.

Vizitatorii au fost însoțiți de diac. dr. Mihai‑Iulian Grobnicu, inspector eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a subliniat că această vizită este „expresia dorinței masteranzilor de a înțelege mai profund istoria și vocația Patriarhiei Române în acest an în care Biserica noastră celebrează o sută de ani de la ridicarea ei la rang de Patriarhie”.

Date istorice, detalii tehnice și informații cu privire la arhitectura Palatului Patriarhiei și despre fiecare dintre sălile vizitate, despre semnificația obiectelor de artă și liturgice expuse le‑au fost oferite studenților de către ghidul palatului, Miruna Maria Iftene. Vizitatorii au făcut mai întâi cunoștință cu spațiul luminos al Sălii „Europa Christiana”, în care au putut vedea pe simeze expoziția temporară „Mozaicul Catedralei Naționale - Sinteză și reafirmare”, realizată de Daniel Codrescu. Oaspeții au fost conduși apoi în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, unde li s‑a spus, pe scurt, istoria Palatului Patriarhiei. Astfel, au aflat că palatul a fost construit de Statul Român în primii ani secolului al XX‑lea, pe locul vechii săli a Adunării Deputaților. Au mai aflat că ansamblul format din Catedrala Patriarhală, Reședința Patriarhală și Palatul Patriarhiei este așezat pe vatra Mănăstirii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ctitorie a lui Constantin Vodă Șerban (1654-1658). Ghidul a explicat și despre momentul 24 ianuarie 1859, când Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat actul Unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române. S-au menționat arhitectul palatului, Dimitrie Maimarolu, și faptul că aceasta a fost prima lucrare de beton armat din țară. Aula Magna, proiectată după modelul Operei „Garnier” din Paris, având o capacitate de 900 de locuri, este destinată festivităților, concertelor religioase și simpozioanelor.

Un alt fel de curs

Masteranzii, printre care se află absolvenți de teologie, medicină, psihologie și de alte facultăți, au fost bucuroși să vadă, cei mai mulți pentru prima dată, interiorul Palatului Patriarhal: Salonul „Sfântul Cuvios Ioan Casian”, Salonul „Niceta de Remesiana”, Salonul „Stephanus Magnus”, Salonul „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul”, Sala „Conventus”. Ei au putut admira icoane de patrimoniu, obiecte liturgice vechi, dar și contemporane, lucrate în Atelierele Patriarhiei Române, precum și tablouri cu Patriarhii României. Vizita s‑a încheiat cu închinarea masteranzilor în catedrala istorică.

„Aceste vizite de studiu reprezintă momente deosebit de relevante în formarea studenților și masteranzilor, deoarece pun în lumină o dimensiune esențială a studiului teologic: aceea că reflecția asupra credinței nu rămâne captivă între pereții sălii de curs, ci intră în dialog viu cu realitatea concretă în mijlocul căreia vorbește despre Dumnezeu - cu întrebările, aspirațiile și valorile lumii în care trăim. Există o analogie profundă între ceea ce facem în sala de curs și ceea ce căutăm într‑o astfel de ieșire pe teren: așa cum, atunci când studiem un text, încercăm să descoperim contextul și interogațiile care le‑au dat naștere, tot astfel, în fața unui spațiu încărcat de semnificație, ne străduim să pătrundem dincolo de suprafața vizibilă, să mergem pe urmele celor care l‑au ridicat și să înțelegem idealurile care i‑au călăuzit”, a mai spus diac. dr. Mihai‑Iulian Grobnicu.

„Îmbinăm cunoașterea științifică cu trăirea spirituală”

Reprezentantul masterului „Spiritualitate creștină și viață sănătoasă”, Filip‑Hristofor Cane, consideră că acest program de studiu pregătește masteranzii să fie nu doar profesioniști în domeniul sănătății și al spiritualității, ci să fie și sprijin și alinare pentru cei aflați în suferință. „Ne bucurăm mult că am avut ocazia să vizităm Palatul Patriarhiei și îi suntem recunoscători Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru grija părintească pe care o poartă față de noi, studenții Facultății de Teologie și ai masterului «Spiritualitate creștină și viață sănătoasă». Masterul nostru formează persoane capabile să îmbine cunoașterea științifică cu trăirea spirituală, care să fie lumină în viața celor suferinzi. Este un parcurs academic care ne învață că sănătatea adevărată nu se rezumă la corp, ci include și sufletul, iar responsabilitatea noastră este să cultivăm iubirea și milostenia în toate acțiunile noastre, după cum ne învață Sfântul Vasile cel Mare, «Cine are grijă de aproapele său, își îngrijește sufletul mai mult decât orice altă virtute»”.

Reprezentantul masterului „Spiritualitate creștină și viață sănătoasă” ne‑a mai spus că, împreună cu colegii, va organiza pe viitor o serie de conferințe care să îmbine cunoștințele teologice cu cele medicale în vederea oferirii de răspunsuri la căutările spirituale ale omului modern. De asemenea, masteranzii vor face acte de milostenie și caritate în unități medicale, în centre de îngrijire pentru copii și vârstnici, precum și consiliere pentru tineri aflați în dificultate.