Complicaţiile acute ale diabetului zaharat

Tratamentul corect al diabetului zaharat, cu menţinerea glicemiei la valori cât mai apropiate de cele normale, previne sau întârzie apariţia complicaţiilor. Depistarea precoce a complicaţiilor permite intervenţia terapeutică la momentul oportun, prevenind progresia lor, de exemplu, fotocoagularea laser în retinopatia diabetică previne pierderea vederii.

O problemă specială a pacientului cu diabet este piciorul diabetic, o complicaţie la care concură alte complicaţii: ischemia dată de alterarea vasculară diabetică, scăderea până la dispariţie a sensibilităţii, ca urmare a neuropatiei diabetice, infecţia - favorizată de imunitatea scăzută a pacientului diabetic aflat în dezechilibru metabolic cronic. Peste jumătate dintre amputaţiile nontraumatice ale membrelor inferioare sunt consecinţa acestei complicaţii. 10% dintre diabetici fac ulcere ale piciorului, iar apariţia primului ulcer creşte riscul apariţiei unora noi. Complicaţiile acute ale diabetului zaharat sunt cetoacidoza diabetică (coma diabetică acidocetozică), coma hipoglicemică, coma diabetică hiperosmolară şi acidoza lactică. Primele două sunt cele mai frecvente. Coma acidocetozică reprezintă o perturbare metabolică majoră, care apare în condiţiile lipsei absolute a insulinei, ca în diabetul tip 1, când apare ca prim semn al bolii, sau lipsa relativă a insulinei, în condiţii speciale, ca infecţii, traumatisme, infarct miocardic, când necesarul de insulină creşte semnificativ. Aceasta este denumită comă din cauza amplitudinii dezechilibrului hidroelectolitic şi acidobazic, dar pacienţii sunt conştienţi şi pot veni „pe picioare“ la medic. Coma hipoglicemică apare ca urmare a scăderii glicemiei la valori subnormale, atât de mici încât creierul nu mai are „combustibil“ şi apare pierderea conştienţei, asociată cu diferite deficite neurologice şi chiar convulsii. Hipoglicemiile uşoare sunt frecvente la diabeticii bine echilibraţi, fiind preţul unui control bun al bolii, dar cele severe sunt un accident; cauza este o doză excesivă de insulină sau medicaţie antidiabetică orală hipoglicemiantă, un aport insuficient de glucide prin alimentaţie, efort fizic intens, consum de alcool, apariţia unei insuficienţe renale. Recunoaşterea bolii şi intervenţia rapidă sunt esenţiale, dar, chiar şi în aceste cazuri, pot apărea complicaţii: infarct miocardic, accident vascular cerebral, hemoragie intraoculară cu pierderea vederii. Întârzierea intervenţiei lasă sechele neurologice ireversibile, până la decerebrare.