Credinţa românilor din Padova-Limena clădeşte o casă a Domnului

Comunitatea parohială a românilor ortodocşi din partea de nord a oraşului italian Padova construieşte un lăcaş de cult închinat Sfântului Evanghelist Luca. Păstoriţi de preotul Nicolaie Ticiu, românii din Padova de Nord-Limena au construit deja un ­centru socio-cultural, ­unde se oficiază sfintele slujbe şi se organizează diverse activităţi catehetice, sociale şi culturale.

Creşterea comunităţilor de români din jurul Padovei a dus în timp la formarea de noi comunităţi parohiale desprinse din Parohia Padova I, ­unde mai mulţi teologi formaţi la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, sub îndrumarea preotului George Verzea, au format noi parohii româneşti. În partea de nord a Padovei, comunitatea parohială avea să se închege la Limena, o localitate mai mică, dar cu o zonă industrială dezvoltată şi cu mulţi români care muncesc aici. După cum ne-a spus preotul Nicolaie Ticiu, doar în ­localitatea Limena sunt 450 de români, însă parohia cuprinde şi alte localităţi, încât numărul ­românilor se ridică la 2.500.

„Comunitatea catolică din ­Limena organiza anual o întâlnire ecumenică, iar eu eram trimis de parohul român de la Padova la această întâlnire, fiind hirotonit diacon în 2009 şi preot în 2013. La Limena am fost abordat de doi profesori italieni de religie care mi-au spus că au mulţi copii români la şcoli şi grădiniţe care ar dori să vină aici un preot. M-am întâlnit cu directoarea şcolii de acolo şi atunci s-a născut dorinţa de a înfiinţa la Limena o parohie românească. În februarie 2017 am închiriat un spaţiu, un fost magazin. La data de 19 februarie 2017 am oficiat prima Sfântă Liturghie”, ne-a spus preotul Nicolaie Ticiu.

În anul 2016, filia Limena devenea parohie. După primele slujbe religioase, comunitatea a înce­put să se adune în jurul preotului Nicolaie Ticiu. Spaţiul de cult al parohiei cuprindea o sală de 120 de metri pătraţi pentru oficierea sfintelor slujbe şi încă o sală de 35 de metri pătraţi folosită încă de la început pentru activităţile catehetice cu cei mici şi pentru alte activităţi ale comunităţii. Din păcate, costurile pentru ­închirierea şi întreţinerea acestui spaţiu erau imense pentru posibilităţile materiale ale parohiei nou-înfiinţate.

„Colegul meu, preotul ortodox”

Odată formată comunitatea parohială la Limena, au început şi activităţile socio-culturale, multe dintre ele organizate în parteneriat cu primăria din localitate. Acest parteneriat solid, în care parohia românească a dat dovadă de seriozitate şi a evidenţiat rolul important avut de comunitatea românească din Limena, a dus la începerea unei noi etape din existenţa parohiei.

„M-am împrietenit cu primarul de atunci, Giuseppe Costa, în timpul căruia am primit terenul pentru construirea centrului parohial şi a bisericii noastre. Un sprijin frăţesc am primit de la preotul catolic din Limena, Paolo Scalco, care a deschis uşa primarului şi a zis: «Bună ziua, vi-l prezint pe colegul meu, preotul ortodox Nicolaie Ticiu!» A fost un moment important, pentru că am înţeles că preotul Paolo Scalco m-a girat în faţa primarului, a pus un cuvânt pentru mine şi imediat am văzut o schimbare, au început să se apropie relaţiile dintre mine şi primar”, ne-a mai spus părintele Ticiu.

Parohia românească avea să primească în concesiune un teren de 5.000 de metri pătraţi pentru ri­dicarea unui lăcaş de cult, a unui centru parohial şi a unei case paro­hiale, conform proiectului aprobat.

În august 2019 a fost semnat la notar actul de concesionare a terenului, iar între timp parohia a depus toate proiectele pentru construire. La 1 noiembrie 2019 era turnată deja fundaţia pentru centrul parohial şi începeau lucrările de zidire la acest centru. Lucrările s-au terminat la 1 mai 2020, în plină pandemie.

„Este un centru parohial socio-cultural şi catehetic, multifuncţional. Avem o sală de 150 de metri pătraţi, o bucătărie şi două băi, iar deasupra bucătăriei şi băilor am amenajat un spaţiu de aproximativ 35 de metri pătraţi pentru activităţi catehetice. La exterior am făcut un pridvor de 80 de metri pătraţi acoperiţi, pentru a fi protejaţi de soare şi de ploaie”, spune ­părintele Ticiu.

În acest centru multi­funcțional sunt oficiate slujbele religioase în duminici şi în sărbători şi sunt organizate activităţile culturale, catehetice şi sociale din parohie. Anul acesta, Parohia Limena a iniţiat în colaborare cu Parohia Pacea din Botoşani un proiect intitulat „Dar din dar se face Rai”, în cadrul căruia copiii au confecţionat mărţişoare şi felicitări pentru a le vinde mai apoi cu scopul de a oferi sprijin material doamnei Mirela Mişcodan din Botoşani, imobilizată într-un scaun cu rotile în urma unui cumplit accident.

„Nunta bisericii”

Eforturile comunităţii româneşti din Padova de Nord-Limena se îndreaptă acum spre lucrările de construcţie la biserica parohială. Fundaţia pentru lăcaşul de cult a fost turnată în ianuarie 2020, iar preotul Nicolaie Ticiu a primit ajutor de la românii din comunitate, care au venit cu ­mâna de lucru, donaţii de bani şi materiale de construcţie. Pentru a aduna bani, părintele paroh a organizat anual un eveniment intitulat „Nunta bisericii”, în urma căruia s-au strâns importante sume de bani.

„Am organizat trei ani la rând mese de binefacere, numite «Nunta bisericii». Duminica, după Sfânta Liturghie, mergeam la un restaurant românesc din Limena şi stăteam la masă, iar la final se strângea darul fiecăruia. În primul an am strâns 5.500 de euro, a doua oară, 7.000 de euro, şi a treia oară, aproape 7.000 de euro. Nu a fost o ambiţie de-a mea sau o idee personală, ci am discutat în Consiliul parohial şi apoi cu toată lumea. Trebuie să spun că avem familii care aduc lunar câte 20 de euro, 50 de euro, câte 100 de euro, atât cât poate fiecare. Ne-a salvat mâna de lucru a credincioşilor, iar materialele le-am cumpărat de multe ori în rate, am avut titulari de firme de construcţii care s-au oferit ca intermediari faţă de furnizori şi am şi primit materiale ca donaţie. Cea mai costisitoare a fost fundaţia bisericii, în valoare de 50.000 de euro doar materialele (28 tone de fier, 250 metri cubi de beton).“

Pe lângă aceste evenimente de binefacere şi donaţiile credincioşilor, parohia a împrumutat 75.000 de euro de la o bancă pentru a susţine lucrările. Costurile sunt ridicate pentru astfel de construcţii. Parohia a fost nevoită să construiască pe propria cheltuială un pod de acces la terenul primit în concesiune, care a costat 20.000 de euro.

Actualmente, la biserică s-a turnat prima centură de la zidărie, s-a aşezat şi partea superioară a stâlpilor, urmând apoi o ­lucrare foarte costisitoare: structura acoperişului. Discuţiile au dus la concluzia că pentru acoperiş va trebui contractat un nou împrumut bancar.

Zi de zi pe şantier

Părintele Ticiu a emigrat în Italia în 2005, fiind pe atunci un tânăr teolog. A stat în Roma trei ani, unde a lucrat într-o parcare subterană, apoi s-a mutat în ­Padova, unde a muncit într-un spital. Între timp a fost hirotonit diacon şi apoi preot, iar din septembrie 2019 este zi de zi pe şantierul parohiei din Limena, alături de 2-4 români veniţi să ajute.

„Sunt acolo mereu. Când am lipsit într-o zi, de fiecare dată s-a întâmplat ceva, pentru că eu ştiu tot proiectul, iar ceilalţi care ne ajută nu ştiu tot proiectul şi fie lucrează rău, fie improvizează. De aceea trebuie să fiu mereu pe şantier. Mulţi dintre români vin să lucreze aici pentru că văd că preotul munceşte la biserică şi atunci vin şi ei”, a spus părintele Ticiu.

Pe lângă provocările unui şantier, preotul se confruntă cu provocările pastoraţiei în diasporă: preconcepţiile românilor legate de biserică, preot, slujbele religioase, apoi lipsa educaţiei bisericeşti, a unei prezenţe constante la sfintele slujbe, tradiţiile şi obiceiurile religioase aduse din diferite zone geografice ale ţării. Toate necesită un efort pastoral mare şi constant, o continuă catehizare a oamenilor în privinţa Ortodoxiei şi ortopraxiei.

„Provocarea cea mai mare este greutatea de a ajunge la oameni. Românii sunt împrăştiaţi în teritoriu, mulţi locuiesc în acelaşi cartier, dar nu se cunosc, pentru că omul are ritmul vieţii lui, îşi duce copiii la şcoală, apoi merge la muncă, soţia merge la cumpărături sau la curăţenie şi ei nu apucă să se cunoască. Problema noastră cea mare este lipsa unei identităţi ca o comunitate bisericească. Fiecare trăieşte cu propria familie şi, dacă are o rudă, un apropiat, se vizitează şi cam aceea este lumea lui. Fiecare trăieşte pentru familia lui şi e greu să închegi o comunitate, pentru că în primul rând omul se simte legat de satul sau localitatea natală. Suntem generaţia care oricum ne gândim la «acasă», la România, deşi toţi copiii de aici vorbesc limba italiană şi nu mai au acest sentiment, ei sunt deja acasă, ei gândesc şi vorbesc italiana fără nici o problemă”, ne relatează părintele.

Cu toate acestea, roadele pastoraţiei şi ale eforturilor parohiei se văd. Sunt din ce în ce mai mulţi români din Limena şi împrejurimi care vin la sfintele slujbe, ajută comunitatea în proiectele ei şi în activităţi. Cei care vin la biserică se simt legaţi de ea, de şantierul lăcaşului de cult, mai ales că au posibilitatea să-l cunoască pe preot nu doar la sfintele slujbe, ci şi la munca de şantier sau la activităţile recreative, întâlniri de lucru etc.

„Mă confrunt cu o altă provocare pastorală, şi anume bărbaţii care vin la muncă pe şantier sâmbăta sau vinerea, fiecare cum poate, nu vin şi duminica la Sfânta Liturghie. Din păcate, ei nu sunt obişnuiţi, iar duminica este pentru ei ziua liberă în care merg la munte sau la mare şi îşi petrec o zi frumoasă de duminică în familie. Una peste alta, roade se văd şi asta îţi dă speranţă, căci, în afară de ziduri şi de clădiri, s-a creat un nucleu comunitar”, mai spune părintele Ticiu.

Sentimentul apartenenţei la o comunitate este întărit de cel al împlinirii sufleteşti adus de reali­za­rea proiectului măreţ de a ridica centrul parohial şi biserica. Românii din Limena s-au legat de acest proiect şi, prin credinţa şi truda lor, el va fi dus până la capăt.