Criza financiară ar putea fi urmată de una alimentară

▲ Specialiştii estimează că, după criza financiară, ar putea urma una socială, cauzată de scăderea producţiei şi a puterii de cumpărare ▲ O altă cauză a crizei alimentare ar putea fi şi tendinţa producătorilor de a se orienta spre plantele tehnice din care se obţine biocombustibilul şi creşterea preţurilor la alimentele de bază ▲ Soluţia pentru evitarea crizei este întocmirea unei strategii agricole coerente şi industrializarea agriculturii ▲

Criza financiară nu este singura care ameninţă omenirea în momentul de faţă, analiştii economici şi financiari estimând că după recesiune ne-am putea confrunta cu o altă mare problemă, respectiv o criză alimentară. În condiţiile în care foarte multe societăţi intră în faliment, iar foarte mulţi oameni sunt trimişi în şomaj puterea de cumpărare scade, ceea ce duce implicit la o scădere drastică a producţiei în toate segmentele de activitate. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, susţine că în momentul de faţă se discută tot mai aprins despre trei tipuri de criză, respectiv una financiară, economică şi socială. Vasilescu a spus că cea socială va pune cele mai mari probleme în perioada următoare, dar şi-a exprimat speranţa că totuşi nu va exista o criză alimentară. „Experţii lumii au început să facă diferenţieri între criza financiară, care a fost vârful de lance, între criza economiei reale şi unii deja vorbesc despre o criză socială. S-ar putea să mai fie probleme cu importurile, exporturile, industria auto, dar cea mai problematică este criza socială“, a explicat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. În opinia acestuia, cele trei elemente - criza financiară, economică şi socială - dau ceea ce se numeşte „criza cea mai dură de după cel de-al Doilea Război Mondial şi criza cea mai dură de la Marea Depresiune din 1929-1933“. Vasilescu a explicat că în primul trimestru al anului 2009 România a avut o scădere economică de până la minus 6,4% şi că, dacă în cel de-al doilea trimestru vom avea tot o scădere, ţara o să intre într-o recesiune foarte puternică. „Dacă şi în cel de-al doilea trimestru vom fi sub zero, vom avea o recesiune după carte. Societatea românească va avea foarte mult de suferit din această cauză, iar redresarea se va face mai greu“, a spus Vasilescu, adăugând că din al treilea trimestru trebuie să ne redresăm neapărat din punct de vedere economic, pentru a nu se ajunge la aceste previziuni pesimiste. Este imposibil să asiguri hrană ecologică pentru 6,5 miliarde de oameni Consilierul guvernatorului BNR a mai arătat că în ultima perioadă tendinţa lumii este de a consuma alimente ecologice în detrimentul produselor tradiţionale sau al celor artificiale, care au luat amploare în ultimii ani. Totuşi, susţine acesta, criza alimentară este luată în discuţie cel mai mult de politicieni, care au interes să stârnească frica în rândul oamenilor. „Nu ştiu dacă va fi o criză alimentară, dar eu sper că nu va fi. Practic, lumea a trecut prin mai multe crize. Au fost crize alimentare groaznice în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, care au produs ravagii pe planetă. Au fost crize alimentare şi în secolul XX. Despre acest tip de criză vorbesc cel mai mult politicienii din opoziţie. Aceştia susţin că actualele guverne nu sunt capabile să gestioneze criza şi că se va ajunge la o criză alimentară“, a spus consilierul. Pe de altă parte, Vasilescu a explicat că, odată cu creşterea populaţiei, hrana naturală nu a mai fost de ajuns şi astfel s-a trecut la hrana artificială, modificată genetic. Produsă relativ uşor, gustoasă şi care încântă privirea, hrana artificială a devenit tot mai prezentă pe mesele oamenilor, mai ales în rândul celor cu venituri mici. Însă, o bună parte din oameni au început să se orienteze spre o alimentaţie ecologică, sănătoasă. Ori, în condiţiile în care nici acum nu este asigurat necesarul de hrană ecologică, va fi imposibil de asigurat când populaţia va creşte şi mai mult. „De când trăieşte omul pe Pământ şi până în 1850 abia a reuşit omenirea să adune un miliard de suflete. Din 1850 şi până acum, am ajuns la 6,5 miliarde de oameni şi, în curând, vom ajunge la 7 miliarde. Probabil că până în 2030 vor fi aproape de 10 miliarde de suflete pe planetă. În condiţiile în care hrana ecologică este la mare căutare în aceşti ultimi ani, iar din câte se vede tot mai mulţi se îndreaptă spre acest tip de mâncare, producătorii nu vor face faţă să scoată pe piaţă atâta mâncare pentru 6,5 miliarde de oameni“, a mai spus Adrian Vasilescu. Tentaţia câştigurilor din biocombustibili O altă problemă care poate împinge societatea omenească spre o criză alimentară o reprezintă şi tentaţia câştigurilor din plantele tehnice, din care se obţine biocombustibil. În ultimii ani, cerinţele normelor europene de a folosi biocombustibil au făcut ca tot mai mulţi producători de cereale să se orienteze spre plante tehnice. Dacă în urmă cu câţiva ani lanurile erau pline de grâu, porumb sau floarea soarelui, acum, foarte multe din ele sunt pline cu rapiţă, folosită intensiv la fabricarea combustibilului ecologic. Dacă mai adăugăm şi schimbările climatice, şi creşterea preţului la produsele petroliere, avem tabloul complet al cauzelor care pot determina criza din industria alimentară. „Începând din 2005 - şi pentru prima dată de la începutul anilor â70 - preţul alimentelor a crescut substanţial. Din anul 2000, preţul porumbului şi al orezului s-a dublat, în timp ce preţul grâului s-a triplat. Numai în 2007 preţul grâului a crescut cu 52%, în timp ce Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite (FAO) anunţă că indicele său global pentru alimente a crescut cu 40%, comparativ cu un avânt de doar 9% în 2006“, se arată într-un studiu recent al companiei de consultanţă şi audit Deloitte. Strategiile corecte duc la evitarea unei crize Analiştii avertizează că, cu excepţia deturnării culturilor către producţia de materie primă pentru biocombustibili, factorii care au cauzat această creştere accentuată de preţuri nu sunt un fenomen de scurtă durată şi anticipează schimbări importante în sectorul de alimente şi băuturi. „Există oportunitatea de a crea valoare substanţială în această industrie, iar pentru asta companiile de profil trebuie să facă trei lucruri: să ia deciziile strategice corecte, să se mobilizeze pentru a câştiga şi să pornească de la premise fundamentale corecte“, menţionează acelaşi studiu. De asemenea, ţările care subvenţionează masiv agricultura, cum este cazul unora dintre statele membre UE, vor trebui să îşi mărească substanţial ajutoarele, ceea ce va avea un impact negativ asupra bugetelor. Oricum, este foarte important să existe o strategie naţională bine pusă la punct în fiecare ţară, dar şi la nivelul fiecărei firme care activează în agricultură, avertizează analiştii Deloitte. Soluţia este industrializarea agriculturii Deşi specialiştii vorbesc despre o criză alimentară care ar putea afecta întreaga lume, tot aceiaşi specialişti vin şi cu soluţii pentru evitarea unei probleme de o asemenea anvergură. Referitor la România, soluţia cea mai potrivită este industrializarea agriculturii, în sensul eficientizării acesteia, adică valorificarea produselor printr-o industrie agricolă performantă. România are un potenţial agricol estraordinar comparativ cu alte ţări ale Uniunii Europene şi ar putea asigura necesarul de hrană pentru o bună parte din Europa. Şi nu orice fel de hrană, ci una ecologică. Însă, problema este că românii se rezumă doar la producerea de materie primă pentru export, nu la procesarea alimentelor şi vânzarea lor la un preţ mult mai mare. În plus, divizarea proprietăţilor agricole în urma restituirii terenurilor în baza legilor de proprietate a făcut ca o mare parte din terenuri să rămână nelucrate. Dacă aceste terenuri ar fi comasate şi lucrate în arendă, chirie sau alte forme de către firmele care deţin tehnologia necesară, ar avea toată lumea de câştigat. ▲ Preţurile la alimentele de bază au crescut cu până la 180% în ultimii trei ani Potrivit Băncii Mondiale, în ultimii trei ani, preţurile la produse precum orez, grâu sau porumb au crescut cu până la 180%. Există mai multe cauze care au generat o astfel de evoluţie: cererea crescută în unele state de pe glob, modificarea alimentaţiei în ţări precum China sau India, creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie şi extinderea culturilor de plante necesare producerii de biocombustibil. Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că cel puţin 37 de state se vor confrunta în curând cu urmările scumpirii alimentelor şi că în aceste regiuni ar putea avea loc frământări sociale. Şi tot Banca Mondială se teme că, în condiţiile actuale ale creşterii preţurilor la alimente, sărăcia pe glob ar putea creşte cu patru procente. În septembrie 2008, organizaţia umanitară Oxfam a întocmit un raport care arată faptul că mai mult de un miliard de oameni ar putea ajunge să sufere de foame în viitorul apropiat din cauza exploziei preţurilor alimentelor. Aproximativ 63% dintre filipinezi, 61% dintre kenyeni şi 58% dintre nigerieni au declarat că sunt nevoiţi să mănânce mai puţin decât anul trecut.