Cuvintele lui Hristos sunt la imperativ

Un articol de: Dumitru Păduraru - 13 Octombrie 2015

Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi. Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura. Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune. Căci fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini şi nici nu se culeg struguri din spini. Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăieşte gura lui. Luca 6, 37-45

Pentru un creştin, toate cuvintele Domnului Iisus Hristos sunt la imperativ; ne îndeamnă să facem aşa şi nu altfel. Sunt simple, directe şi pe înţelesul tuturor. Aceste cuvinte pot forma un cod de legi şi pot reglementa multe aspecte ale vieţii dintr-o comunitate. Învăţăturile Sale nu sunt cu anevoie de înţeles şi nu se adresează unui grup elitist, ci ele pot fi pricepute şi aplicate de fiecare în parte. Dacă am îndeplini cele spuse de Domnul Hristos, cu siguranţă nu ar mai fi atâta ură, atâtea patimi, atâtea neînţelegeri. De ce vedem doar paiul din ochiul fratelui, iar bârna din ochiul nostru nu? Avem tendinţe narcisiste; de a ne vedea mereu într-o aură luminoasă: Eu sunt cel bun! Răul este în ceilalţi! Un bun creştin se comportă ca atare în toate momentele vieţii sale. Să ne amintim că Domnul Hristos a acceptat să Se jertfească, să fie batjocorit şi să fie răstignit pentru noi şi pentru sufletele noastre. Din dragoste şi noi trebuie să-I oferim lui Dumnezeu inima şi sufletul nostru!