Depresia și anxietatea la copii și adolescenți
Tot mai mulți copii și adolescenți au probleme de anxietate și depresie dezvoltate fie în perioada pandemiei, din cauza izolării prelungite, fie pe fondul unui climat social vulnerabil, arată o analiză dată publicității de organizația Salvați Copiii România. Este important ca părinții să ştie să interpreteze comportamentul copilului sau al adolescentului, în funcție de nivelul său de dezvoltare, şi să recunoască modificările de comportament care pot indica stări de depresie sau anxietate, susţine psihologul Mihaela Dinu.
În cazul copiilor mai mici trebuie să deosebim simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii, iar în cazul adolescenților, de acele schimbări specifice vârstei, care țin de descoperirea de sine, conturarea personalității și planurile de viitor. Mai sunt și alți factori de care trebuie să se țină cont, între care cei sociali, ce pot duce la tulburări de anxietate, subliniază psihologul Mihaela Dinu. Pot să apară, astfel, schimbări în ceea ce privește relația cu prietenii și în activitățile lor obișnuite, în care par să nu se mai regăsească, deși altădată le făceau cu plăcere. Se poate observa, de asemenea, cum copilul sau adolescentul își face neobișnuit de multe griji, este trist și nu mai are perspective legate de viitor.
Relația părinților cu copiii și comunicarea dintre ei este foarte importantă, explică psihologul, deoarece părinții pot observa astfel de schimbări doar discutând direct cu copilul. Când aceştia au o relație apropiată cu copiii și sunt disponibili să comunice, este practic imposibil să nu observe dacă au loc modificări de comportament. Aceste schimbări trebuie să îi îngrijoreze pe părinţi dacă ele persistă mai mult de două-trei săptămâni, ceea ce arată că nu sunt simple modificări de dispoziție, ci o reală problemă. Doar un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia depresiei sau anxietăţii, dacă este un episod depresiv, cărei clase aparține și tot el va face recomandările de primă intenție: psihoterapia sau terapia medicamentoasă.
Anxietatea este o emoţie negativă pe care copilul o resimte când se așteaptă să se întâmple ceva rău sau neplăcut pentru el și care se manifestă prin nervozitate, teamă sau îngrijorare disproporţionat în raport cu pericolul real. În cazurile de depresie, copilul devine agitat, dar în același timp va fi obosit și plictisit, nemulțumit mai tot timpul, are schimbări dese de dispoziție, este irascibil, plânge din orice, începe să aibă probleme cu somnul, își pierde pofta de mâncare și, cel mai grav, există și cazuri în care nu își mai doreşte să trăiască.
Adolescenții cu depresie sunt certăreți, agresivi și foarte sensibili emoțional. Ei tind să se izoleze, renunţă la activităţile obișnuite, nu mai au inițiative, se plictisesc repede, nu se mai pot concentra, au probleme cu somnul, se simt mereu bolnavi, devin mai suspicioși, sunt obsedați de teme morbide, se gândesc la moarte, își aud numele strigat și ajung să aibă doar cuvinte negative despre ei înșiși, considerându-se urâți, grași, proști sau neapreciaţi de ceilalți.
Anxietatea și depresia pot avea consecințe dramatice și se pot transforma în traumă, dacă acești copii nu primesc consiliere terapeutică adecvată, atrage atenţia Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizaţiei Salvați Copiii România. Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional în centrele Salvați Copiii România în ultimii doi ani, iar în cazul adolescenților acest procent a crescut la aproape 72% (7 din 10 adolescenți), ajungându-se chiar și la consecințe extrem de grave, precum tentative de suicid, arată datele anchetei realizate de Salvați Copiii România. (I. M.)