Dicţionar medical

- sebum: secreţia glandelor sebacee. Conţine o cantitate mică de proteine, aproximativ 1% colesterol şi cantităţi ceva mai mari de grăsimi neutre şi alcooli superiori; are reacţie acidă;

- sechelă: leziune sau afecţiune durabilă, consecutivă unui proces patologic; - sechestru: fragment osos neirigat şi devitalizat, care se află într-un os sau într-un ţesut periosos. Un sechestru poate proveni fie dintr-o fractură, fie dintr-o osteomielită (infecţie a osului cauzată de stafilococul auriu). În acest ultim caz, sechestrul se comportă ca un adevărat corp străin şi antrenează o supuraţie cronică, ce impune extirparea lui; - secreţie: produs lichid sau solid al activităţii celulare sau glandulare; - secretină: hormon secretat de mucoasa duodenală, sub influenţa conţinutului gastric acid. Are rol stimulator asupra secreţiei pancreatice; - secret medical: respectarea de către medic a confidenţialităţii informaţiilor. Secretul medical mai trebuie să fie respectat de către orice persoană care exercită o profesie paramedicală; - secretori: indivizi în a căror salivă se găsesc antigenele naturale de grup A, B. Este o proprietate constituţională, ereditară, transmisă dominant. Antigenele prezente în saliva secretorilor sunt hidrosolubile; - secţiune: tăierea unui ţesut cu ajutorul unui bisturiu; - secundară: se spune despre o boală sau despre o manifestare patologică, consecutivă unei alte boli sau unei alte manifestări. Termenul este utilizat, de exemplu, pentru a caracteriza leziunile metastazice ale unui cancer primitiv. Astfel, cancerul de colon se complică adesea cu leziuni hepatice secundare. Se poate întâmpla ca un cancer primitiv să fie asimptomatic şi să nu poată fi diagnosticat decât după descoperirea cancerului secundar, care se evidenţiază, de exemplu, prin metastaze pulmonare; - sedare: utilizarea unor mijloace, în majoritate medicamentoase, care permit calmarea bolnavului în vederea asigurării confortului său fizic şi psihic, facilitând în acelaşi timp îngrijirea lui. Principalele medicamente ale sedării (sedative) sunt neurolepticele (împotriva agitaţiei şi a delirului din psihoze), anxioliticele (împotriva anxietăţii obişnuite, anxietăţii nevrotice, emotivităţii), hipnoticele (împotriva insomniei); analgezicele obişnuite şi opiaceele (împotriva durerilor). Metodele psihologice cuprind conversaţiile psihoterapeutice şi diferitele metode bazate, în principal, pe relaxare şi pe autosugestie. Metodele fizice cuprind masajele (făcute de un maseur kineziterapeut) şi fizioterapia (ultrasunete, laser, curenţi electrici); - sedative: medicament depresiv capabil să calmeze stările de excitaţie corticală; - sedativ psihic: substanţă care tinde să diminueze activitatea psihică. Sinonim: psiholeptic; - sedentar: persoană căreia nu-i place să umble, să facă mişcare, căreia îi place să desfăşoare activităţi la domiciliu, care nu necesită deplasare.