Duminica Cincizecimii la Catedrala Patriarhală
La cincizeci de zile după Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește Duminica Pogorârii Sfântului Duh sau a Cincizecimii, care în popor se mai numește și Rusaliile. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită duminică, 16 iunie 2019, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
După citirea lecturilor scripturistice ale Apostolului (Fapte 2, 1-11) și Evangheliei (Ioan 7, 37-53, 8, 12), rânduite la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat adevărurile de credință care sunt cuprinse în aceste lecturi biblice, și anume primirea de către Apostoli a Sfântului Duh, numit „Apa cea vie”, precum și constituirea în chip văzut a Bisericii prin Pogorârea Duhului Sfânt și extinderea ei prin Sfântul Botez. „Semnificația teologică de bază a acestei sărbători este aceea că Duhul Sfânt constituie și sfințește Biserica lui Hristos. Atât Apostolul care s-a citit astăzi, cât și Evanghelia ne arată că Duhul Sfânt este Mângâietorul. Nu este vorba doar de o energie, ci se subliniază Persoana Sfântului Duh. El, ca Persoană trimisă de către celelalte Persoane ale Sfintei Treimi, vine în lume în ziua Cincizecimii. Apoi, prin îndemnul pe care Sfântul Apostol Petru îl face, se botează ca la trei mii de bărbați și prin aceasta se vede lucrarea Duhului Sfânt Care adună laolaltă persoane diferite, din popoare diferite și astfel, prin Botez, se extinde taina Bisericii în lume”, a spus Patriarhul României.
De asemenea, Preafericirea Sa a explicat numirile pnevmatologice date Duhului Sfânt în Sfintele Evanghelii.
„În Evanghelie se vorbește despre Duhul Sfânt ca fiind «Apa cea vie», pe care dacă o are cineva înlăuntrul său, în inima sa, râuri de apă vie vor curge dinlăuntrul acestui om spre Împărăția lui Dumnezeu. Nu este vorba de apă obișnuită, ci o apă vie care duce la viață veșnică. Pe de o parte vedem că Apostolul, care folosește un text din cartea Faptele Sfinților Apostoli, ne prezintă pe Duhul Sfânt ca fiind un vânt puternic și un foc care se împarte sub chipul limbilor de foc și stă deasupra fiecărei persoane, deasupra ucenicilor care erau adunați laolaltă. Pe de altă parte, vedem că Evanghelia ne vorbește despre Duhul Sfânt ca fiind «Apa cea vie». Aceste două prezentări ale Duhului Sfânt ne arată că Acesta este cea mai misterioasă, cea mai tainică Persoană din Sfânta Treime. El nu are un chip, nu concurează pe Hristos. El locuiește în oamenii care cred în Hristos și lucrează în așa fel încât fiecare creștin botezat în numele Preasfintei Treimi să devină chipul lui Hristos. De aceea, Sfântul Vasile cel Mare spune că Duhul Sfânt este «Armonia» și «Arhitectul» armoniei. Duhul Sfânt este Arhitectul din interior al vieții creștine și al vieții Bisericii”, a explicat Patriarhul României.
Duhul Sfânt nu anulează identitatea persoanelor
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai subliniat că sărbătoarea Cincizecimii ne arată legătura care există între Duhul Sfânt și Fiul lui Dumnezeu: „Duhul Sfânt vine în lume după ce Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, a trecut prin jertfa crucii, prin moarte, Înviere și Înălțarea întru slavă. Duhul Sfânt vine după ce Hristos S-a înălțat întru slavă pentru că ne împărtășește viața lui Hristos Cel răstignit, înviat și preaslăvit sau înălțat întru slavă. El nu aduce ceva nou ca învățătură și nici ceva nou ca viață spirituală. El comunică, împărtășește celor care cred în Hristos iubirea Preasfintei Treimi. De aceea, imediat după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, noi avem sărbătoarea Sfintei Treimi”.
Preafericirea Sa a mai explicat de ce Duhul Sfânt S-a pogorât asupra Apostolilor numai după ce Hristos Domnul S-a înălțat la ceruri în slava Tatălui.
„Duhul Sfânt vine ca o pecetluire, o confirmare a lucrării mântuitoare a lui Hristos, dar și ca început de viață nouă, viața în Hristos. De aceea, unii Sfinți Părinți ai Bisericii au spus că rostul vieții creștine pe pământ este dobândirea Sfântului Duh. Sfântul Apostol Pavel precizează că cine nu are Duhul lui Hristos nu aparține lui Hristos, nu este al lui Hristos. Prin Duhul Sfânt noi devenim cu adevărat creștini. Vedem că Mântuitorul Iisus Hristos numește pe Duhul Sfânt ca «Apa cea vie» pentru că apa are mai multe înțelesuri și multe foloase, iar Sfântul Evanghelist Luca ni-L prezintă pe Duhul Sfânt ca fiind foc. Aceste două prezentări sunt complementare. În Apostol ni se spune că Duhul Sfânt a venit ca un vârtej, ca o vijelie, ca un vânt puternic. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că aceasta înseamnă că Duhul lui Dumnezeu nu poate fi oprit în lucrarea Sa, după cum viforul puternic nu poate fi oprit. Ni se spune că El a venit în chip de limbi de foc, nu în limbi de foc. Nu era foc obișnuit, din lumea aceasta, obținut prin ardere, prin materie, ci este un foc nematerial, un foc duhovnicesc, și El nu stă deasupra tuturor ca ceva care este compact, ci se așază sub formă de limbi de foc pe capul fiecărei persoane. Aceasta înseamnă că Duhul Sfânt nu anulează identitatea persoanelor și a popoarelor, ci o face să crească în comuniune cu alții. (...) Duhul Sfânt constituie, adună Biserica formată din persoane diferite și neamuri diferite, Biserica întemeiată de Hristos. Biserica înseamnă adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi, prin credința în Iisus Hristos. Hristos Domnul este Capul Bisericii pentru că în El s-au unit firea dumnezeiască cu firea omenească într-un mod indestructibil și veșnic. Duhul Sfânt ajută, prin lucrarea Sa, la întruparea sau înomenirea Fiului lui Dumnezeu Cel veșnic. La Cincizecime, Duhul Sfânt nu pogoară doar asupra unei persoane, ci asupra multor persoane și se formează Trupul tainic al lui Hristos, care este Biserica. De aceea, doar prin lucrarea Duhului Sfânt se pot aduna laolaltă, într-o comuniune de gândire, de credință și de viețuire sfântă, oameni diferiți din popoare diferite”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
După Sfânta Liturghie, a fost săvârșită Vecernia plecării genunchilor, în cadrul căreia s-au citit șapte rugăciuni speciale de iertare a păcatelor, de binecuvântare și cerere a ajutorului lui Dumnezeu. De asemenea, au fost binecuvântate ramurile de tei și de nuc, în amintirea faptului că Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc la Cincizecime.