ESC 2026: totul despre inteligența artificială în cardiologie

Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC), desfășurat la München, în perioada 28-31 august 2026, a avut ca temă principală inteligența artificială (AI). Este o recunoaștere a importanței acestui domeniu, în general a tot ce înseamnă e-Health, reflectând trecerea de la faza predominant de cercetare experimentală către integrarea progresivă în practica cardiologică curentă. Programul științific a pus accent pe trei direcții majore: interpretarea automată a ECG, analiza imaginilor cardiovasculare și predicția individualizată a riscului cardiovascular.

AI nu mai este „viitorul” cardiologiei, este deja copilotul cardiologului. Preocupările actuale sunt nu dacă, ci cum vom controla și integra această transformare, care poate crește viteza, precizia și siguranța actului medical.

AI-ECG este probabil cea mai matură aplicație clinică. ECG-ul poate deveni un „biomarker digital” cardiovascular. Modelele AI pot extrage din traseu informații despre boli structurale, insuficiență cardiacă, aritmii și prognostic, care nu sunt întotdeauna vizibile ochiului uman. La ESC au existat sesiuni dedicate explicit depășirii limitelor interpretării ECG prin AI, inclusiv pentru predicția riscului. Direcția importantă nu este doar automatizarea interpretării, ci folosirea ECG-ului pentru a estima fenotipuri și riscuri care nu fac parte din interpretarea tradițio­nală. Asta transformă un examen ieftin și larg disponibil într-o sursă de date predictive.

Dispozitivele mobile medicale inteligente (wearables) trebuie să treacă de la detectare la decizie clinică. Ceasurile, patch-urile și alte dispozitive pot produce cantități enorme de date. Problema următoare este ca AI să transforme aceste date în semnale clinice relevante, să reducă alarmele false și să determine când medicul trebuie să intervină.

AI devine multimodală. Viitorul nu aparține unui algoritm care analizează numai ECG-ul. Valoarea reală va apărea prin combinarea ECG + imagistică + analize biologice + wearables + istoricul clinic. Această fuziune poate crea un „digital phenotype” individual al pacientului cardiovascular. Cea mai mare provocare nu mai este performanța algoritmului, ci validarea clinică. La ESC s-a pus accent pe validare externă, populații diverse, studii prospective, impact asupra deciziei medicale și, în final, asupra rezultatelor pacientului. Programul congresului a insistat explicit asupra utilizării sigure și eficiente a AI în fluxurile clinice reale. Următoarea revoluție este predicția, nu diagnosticul.

AI poate identifica patternuri pe care medicul nu le vede, dar responsabilitatea clinică nu poate fi transferată algoritmului. Președintele ESC, prof. Thomas Lüscher, a formulat foarte clar această idee: AI poate asista și poate îmbunătăți vederea clinică, dar responsabilitatea trebuie să rămână umană.

Cardiologul va avea nevoie în curând de competențe AI, nu pentru a deveni programator, ci pentru a putea evalua un algoritm: calitatea datelor, bias, validare, interpretabilitate, limite, aplicabilitate și integrare în workflow.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București)