Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Societate › Sănătate › Litiaza coledociană - actualități în diagnostic și tratamentul endoscopic

Litiaza coledociană - actualități în diagnostic și tratamentul endoscopic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Asist. univ. dr. Alexandru Constantinescu - 30 Septembrie 2026

Litiaza coledociană reprezintă prezența calculilor în coledoc, canalul care duce bila din ficat în duoden. În majoritatea cazurilor, calculii migrează din vezicula biliară, unde aproximativ 10% dintre adulți prezintă calculi sau microcalculi (1-5 mm). Mai rar, calculii se formează direct în căile biliare, în amonte de o stenoză sau chiar în absența acesteia.

Tablou clinic și complicații. Spre deosebire de litiaza veziculară, calculii coledocieni sunt rareori asimptomatici. Se manifestă prin durere în etajul abdominal superior și icter. Colangita sau angiocolita acută, infecția bilei aflate în stază, se exprimă prin triada Charcot - durere, febră cu frisoane și icter - și poate evolua spre șoc septic. Pancreatita acută biliară apare prin blocarea sau trecerea calculului prin papilă.

Factori de risc. Sexul feminin, vârsta peste 40 de ani, obezitatea, diabetul și istoricul familial cresc riscul de litiază. În sarcină, estrogenii cresc concentrația colesterolului în bilă, iar progesteronul reduce contractilitatea veziculei biliare; nămolul sau nisipul biliar și calculii apar la aproximativ una din zece gravide. Scăderea ponderală rapidă după gastrectomia longitudinală (gastric sleeve) favorizează litogeneza: până la o treime dintre pacienți dezvoltă calculi în primele 12-18 luni, risc redus semnificativ prin profilaxie cu acid ursodeoxicolic.

Diagnostic. Biologic se constată colestază, uneori citoliză și sindrom inflamator. Ecografia abdominală evidențiază dilatarea căilor biliare, dar identifică doar circa jumătate dintre calculii coledocieni. Colangio-RMN-ul și ecoendoscopia au o sensibilitate de peste 90%, ecoendoscopia detectând și microcalculii.

Tratament. Tratamentul este astăzi aproape exclusiv endoscopic, prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP). După sfincterotomie, calculii sunt extrași cu sonda Dormia sau cu balonaș, cu succes în peste 85% din cazuri. Calculii mari se fragmentează prin litotripsie mecanică sau laser. Com­plicațiile sunt rare: pancreatita post-procedurală (circa 5%), hemoragia (1-2%) și perforația (1%). În angiocolită, drenajul biliar se impune în primele 24 de ore. La gravide, ERCP se poate efectua în siguranță, cu expunere minimă la radiații. Ulterior, colecistectomia laparoscopică previne recidiva.

Diagnosticul precoce și tratamentul endoscopic prompt previn com­plicațiile severe ale litiazei coledociene.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București)

Citeşte mai multe despre:   Centrul de Inovație și e-Health UMFCD