Extremismul din jurul sportului ia amploare în România

▲ „Fenomenul extremismului pe lângă sport şi, în special, pe lângă fotbal, ia amploare, dar nu numai la nivel vizibil ▲ În spatele acestui fenomen începe să apară umbra unor nuclee bine consolidate, care, cu siguranţă, urmează să se manifeste şi în alte zone“, a declarat directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru ▲ Reprezentantul IPP consideră că lipsa forţei de muncă din România va genera imigraţia unor grupuri din Asia, din fostele ţări sovietice, iar acest fenomen ar putea duce la apariţia „xenofobiei faţă de nou-veniţi“ ▲

Fenomenul extremismului din jurul sportului, mai ales al fotbalului, dar şi discriminarea pe Internet sunt două dintre tendinţele cele mai recente, care necesită metode de combatere mai sofisticate decât manifestările de intoleranţă întâlnite până acum, a declarat directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru. „Fenomenul extremismului pe lângă sport şi, în special, pe lângă fotbal, ia amploare, dar nu numai la nivel vizibil. În spatele acestui fenomen începe să apară umbra unor nuclee bine consolidate, care, cu siguranţă, urmează să se manifeste şi în alte zone. Am văzut la paradele minorităţilor sexuale din ultimii ani că grupurile cele mai violente de manifestanţi împotriva acestor minorităţi au devenit, de fapt, aceste galerii. Deci iată că ele au început să îşi extindă aria de interes şi de influenţă şi spre alte zone, pentru a căpăta o vizibilitate cât mai largă“, a subliniat Adrian Moraru. Sunt necesare structuri specializate, în cadrul unităţilor de poliţie Reprezentantul Institutului pentru Politici Publice a apreciat că fenomenul extremismului de pe stadioane va cunoaşte o intensificare, în ciuda faptului că a fost adoptat un cadru legislativ mai restrictiv în domeniu. În acest sens, directorul adjunct al IPP a remarcat că nu există structuri specializate pentru combaterea acestui fenomen. „Am rămas cu jandarmii care combat, mai degrabă, forma finală acestor manifestări, atunci când apar violenţele fizice. Problema este în ce măsură se pot alcătui structuri, în cadrul unităţilor de poliţie, reduse din punct de vedere numeric, dar specializate în înţelegerea fenomenului, în identificarea şi analizarea corectă a numărului membrilor acestor grupări, a fondurilor de care dispun, a felului în care sunt alimentate sau a dinamicii apartenenţei la aceste grupuri“, a explicat Adrian Moraru. Explozia intoleranţei, pe internet Prezentând concluzii preliminare ale unui studiu realizat de IPP, Adrian Moraru a apreciat că România a înregistrat, în ultimii 20 de ani, progrese mari în ce priveşte combaterea intoleranţei. Însă, de la evenimentele violente de la Târgu Mureş, unde, în 1990, cinci oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi, în urma unui conflict interetnic izbucnit între români şi maghiari, sau de la Hădăreni, unde, în 1993, în urma unui conflict între români şi rromi, patru persoane au murit şi mai multe case ale rromilor au fost incendiate, s-a ajuns la forme mult mai „sofisticate şi mai greu de combătut“, precum explozia intoleranţei pe internet. Adrian Moraru a subliniat totuşi că, în ultima perioadă, România a devenit un exemplu în ce priveşte tratarea comunităţii maghiare sau reprezentarea parlamentară a minorităţilor şi participarea lor la deciziile politice. Pe de altă parte, directorul adjunct al IPP a apreciat că lipsa forţei de muncă din România va genera imigraţia unor grupuri din Asia, din fostele ţări sovietice, iar acest fenomen ar putea duce la apariţia „xenofobiei faţă de noii veniţi“. Studii comparative, realizate în România, Republica Moldova şi Ucraina Dezbaterea „Abordări instituţionale în combaterea extremismului şi intoleranţei“, organizată de Institutul pentru Politici Publice, s-a desfăşurat, în perioada 11-12 iulie, la Sighişoara, oraş cu un puternic trecut intercultural. În cadrul dezbaterii au fost prezentate concluziile preliminare ale unor studii comparative, realizate în România, Republica Moldova şi Ucraina, unde colective de experţi au analizat instituţii, grupuri vulnerabile, comportamente şi evoluţii pe tema extremismului şi intoleranţei.