Festivalul sărbătorilor de iarnă și al tradițiilor din inima Bucovinei
Un alai reprezentativ al tradițiilor, nemaivăzut până acum, s-a aflat pe străzile municipiului Suceava pentru a marca deopotrivă bucuria Nașterii Domnului, sărbătorile de iarnă, dar și praznicul Sfântului întâi Mucenic Ștefan. Bucovinenii au un ataşament aparte faţă de numele Ștefan şi pentru că le amintește de Sfântul și Marele Ștefan, voievod al Moldovei și apărător al credinței creștine.
Porturile populare și tradițiile diverse, cum nu s-au mai văzut, și-au dat mâna la Suceava, în ziua de 27 decembrie. Străzile orașului au fost împânzite de un număr impresionant de oameni, cu mult peste așteptările organizatorului evenimentului, respectiv Consiliul Județean Suceava. Bucovinenii s-au întrecut la propriu în cele mai frumoase tradiţii.
Participanții, fie din sate vecine, localități mai îndepărtate, fie din orașe, și-au prezentat cu mândrie obiceiurile și porturile populare atât de felurite, de unde s-a putut lesne înţelege cât de bogată este țara noastră, prin oameni și tradiții. Acest tezaur neprețuit i-a făcut pe participanți, și nu numai, să se simtă cu adevărat mândri că fac parte din acest popor minunat, lăsând la o parte supărările, noi sau vechi, lăsând să se reverse doar bucurie, la loc de cinste în această zi!
„Grâul nostru e frumos/Cum îi fața lui Hristos”
Fără exagerare, a fost cel mai mare eveniment al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă organizat vreodată la noi în țară. Au fost prezenți peste o mie de urători, iar rândurile spectatorilor au fost îngroșate probabil de câteva zeci de mii. Fiecare inimă prezentă acolo a primit răsunetul cântecelor, buciumurilor, al urărilor și jocurilor vii, pline de sens și de identitate națională, amintindu-ne că suntem un popor multimilenar, care a știut să-și transmită de la o generație la alta chipul și valoarea obiceiurilor, duhul sărbătorilor de altădată, bucuria veșmintelor, într-un mod unic, nemaiîntâlnit la alte popoare.
Alaiul colindătorilor s-a oprit mai întâi în fața oficialilor prezenți, începând cu președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur (îmbrăcat în costum popular), și cu edilul municipiului Suceava, Ion Lungu. Urăturile au răsunat până departe, amintindu-ne de omenia noastră și, totodată, de fibra creștină: „Grâul nostru e frumos/ Cum îi fața lui Hristos”.
Pentru cei mai mulți dintre noi, ceea ce am simţit şi înţeles în urma desfășurării acestui festival este faptul că toată suferința și sângele vărsat, toată lupta și prigoanele trăite de acest popor au prins roadă bogată, aducând o contribuție semnificativă Europei creștine. Putem fi, astfel, negreșit parte a ei prin contribuția substanțială la bogăția multiculturală și etnografică, valori ce trebuie conservate cu cea mai mare responsabilitate, printr-un sistem educațional sănătos și onest cu generațiile viitoare.
Imaginile care însoţesc acest articol sunt grăitoare în privinţa bogăţiei obiceiurilor şi tradiţiilor noastre. Avem de ce să fim mândri și să nădăjduim că locul nostru este binemeritat la masa popoarelor, pe care Dumnezeu le-a scris încă de la începuturi în Cartea Vieții. Așa să ne ajute Dumnezeu!