Fructele şi legumele proaspete echilibrează pH-ul cavităţii bucale

Sănătatea cavității bucale este mult mai importantă decât am putea crede, fiind un indicator semnificativ al stării generale de sănătate. Este îndeajuns să ne gândim la o durere de dinți ca să realizăm importanța acesteia pentru întreaga stare de bine și pentru calitatea vieții.

O cavitate bucală sănătoasă - cu dinți și gingii care nu dor, fără miros greu - este importantă pentru că influențează major funcții vitale precum hrănirea, imunitatea, vorbirea. Gingiile sănătoase sunt ferme, roz și fără ulcerații, nu sângerează la periaj sau din pricina aței dentare. Dinții trebuie să fie ferm atașați la țesutul periodontal și să nu doară în timpul masti­cației sau al periajului. Durerile de dinți sau edentația (absența unuia sau a mai multor dinți) fac dificilă masticația și înghițirea alimentelor, având un impact negativ asupra statusului nutrițional şi care constă în ingestia unei canti­tăți mai mici de alimente sau a unor mese cu valoarea nutrițio­nală scăzută.

Problemele dentare pot crește riscul de malnutriție la orice vârstă. Ca într-un cerc vicios, lipsa nutrienților va afecta negativ dezvoltarea și sănătatea orală. Mai departe, cariile dentare - cea mai frecventă problemă de sănătate la nivel mondial - și boala parodontală reprezintă o sursă importantă de infecție în organism și un factor major ce întreține inflamația cronică și consecințele acesteia. Un exemplu este endocardita infecți­oasă, o infecție a țesutului de la interiorul inimii care poate fi cauzată de bacteriile de pe dinți şi care, în cazul gingivitei și parodontozei, pot trece în sânge, cauzând circa 50% din cazurile de endocardită infecțioasă. În plus, boala parodontală poate fi asociată cu boala cardiacă, având factori de risc comuni: fumatul, diabetul, stresul. Stresul determină producerea de cortizol în organism, un hormon care poate slăbi imunitatea, crescând riscul apariției parodontozei. De asemenea, cortizolul este asociat și cu rezistența la insulină, diabetul și bolile cardiovasculare. Există dovezi științifice care arată că stresul reduce secreția salivară, scăzând astfel protecția față de activitatea bacteriană. Consecința directă a acestui fapt este formarea plăcii dentare care, în lipsa unei igiene corecte, se va transforma în tartrul responsabil de afectarea parodonțiului. Parodonțiul (sau periodontiumul) constituie structura unitară formată din gingii și suportul osos al dinților. Bacteriile care contribuie la formarea plăcii dentare se hrănesc cu zahărul din alimentele și băuturile pe care le consumăm. În urma metabolizării zahărului de către celulele bacteriene se formează acizi care atacă smalțul dinților, acțiune care poate dura până la 20 de minute după masă. Din acest motiv, gustările frecvente sau consumul de băuturi altele decât apa, pe parcursul zilei, pot contribui la apariția cariilor dentare.

De-a lungul vieții, dinții - și întreaga cavitate bucală - sunt ex­puși la mulți factori de mediu care îi pot afecta, ducând inclusiv la pierderea acestora. O igienă orală corespunzătoare, constând în periajul corect de două ori pe zi și cu­rățarea cu ață dentară, alături de consultarea regulată a medicului stomatolog (o dată la șase luni), o alimentație sănătoasă și evitarea fumatului pot preveni cariile dentare și parodontoza.

Două minerale esențiale pentru sănătatea dentară sunt calciul și fosforul, elemente implicate în protejarea și refacerea smalțului dinților, cea mai dură substanță din organismul uman. Surse bune de calciu sunt brânzeturile, urda, laptele, iaurtul, tofu coagulat cu săruri de calciu, legume frunzoase (kale, spanac, broccoli), migdale, sardine, somon, edamame, fasolea ochi-negru. Cele mai bune surse de fosfor sunt alimentele proteice: pește, carne de pui, ouă.

Pe lângă acești doi micronu­trienți, apa și fibrele din fructe și legume sunt de mare valoare, deoarece echilibrează pH-ul oral și ajută la curățarea dinților, împiedicând dezvoltarea bacteriilor cariogene. În plus, fructele și legumele proaspete stimulează secreția salivară, ajutând la îndepărtarea acizilor și a resturilor alimentare de pe dinți, prevenind apariția cariilor. Multe fructe și legume proas­pete au un conținut semnificativ de vitamina C și beta-caroten. Vitamina C este un micronutrient esențial pentru sinteza colagenului și, prin urmare, pentru sănătatea gingiilor, iar vitamina A, pe care corpul o obține din beta-caroten, participă la formarea smalțului dentar. Surse foarte bune de vitamina C sunt ardeii grași de toate culorile, broccoli, căpșu­nele, conopida, grepfruitul, kale, kiwi, lămâile, papaya, pepenele galben, portocalele, roșiile, sfecla roșie, varza de Bruxelles, care, alături de caise, cartofi dulci, dovleac, goji, guava roz, mandarine, mango, mor­covi, pepene roșu, piersici, spanac, sparanghel furnizează și can­tități semnificative de beta-caroten.

Nu există sănătate fără sănătate orală, cel puțin conform spe­cialiștilor de la Universitatea Harvard.