Golia redevine „marea minune şi podoabă a oraşului Iaşi“

Mâine, la 350 de ani de la prima sfinţire, biserica Mănăstirii Golia va fi târnosită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi. Lucrările de construcţie efectuate cu fonduri europene, dar şi cu contribuţia autorităţilor judeţene şi locale au inclus consolidarea structurii bisericii, a turnului de la intrare, a zidurilor de incintă şi a turnurilor de colţ.

Impunătorul edificiu din centrul Iaşilor, care veghează de veacuri la pacea şi liniştea neamului de pe aceste meleaguri, va străluci mâine în toată splendoarea lui: biserica Mănăstirii Golia va fi resfinţită de un sobor de înalţi ierarhi şi preoţi în fruntea căruia se va afla Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. "Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la prima sfinţire din timpul domniei lui Ştefăniţă Vodă, fiul lui Vasile Lupu. Dimineaţă, la ora 8:30 vor sosi invitaţii, înalţii ierarhi, din ţară şi străinătate, urmând ca imediat după acest moment să se facă mai întâi sfinţirea pe exterior. Vor urma târnosirea în interior a Sfântei Mese şi oficierea Sf. Liturghii, în jurul orei 10:00, pe scena din curtea mănăstirii. Umblând la Sfânta Masă vor putea să se închine în altar deopotrivă femei şi bărbaţi, credincioşii având posibilitatea să sărute şi moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul, aduse în această zi importantă pentru noi de la Catedrala mitropolitană. Ne bucură în mod deosebit prezenţa PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a avut un rol determinant în realizarea acestor lucrări de consolidare", ne-a spus părintele arhim. Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia. Evenimentul reprezintă o continuare firească a unei realităţi binecuvântate, "marea minune şi podoabă a oraşului Iaşi" beneficiind de ample lucrări de consolidare prin grija deosebită a părintelui stareţ Vitalie Danciu. Încă din 1997, părintele arhim. Vitalie a demarat o serie de studii şi analize în vederea accesării de fonduri europene mai mult decât vitale pentru păstrarea monumentului şi repunerea acestuia în circuitul cultural-istoric şi turistic. "Proiectul s-a realizat în timp, însă nu am fi reuşit să demarăm lucrările fără acceptul, sprijinul şi implicarea Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Au fost multe piedici, multe obstacole şi fără ajutorul Preafericirii Sale, care s-a luptat pentru noi, nu am fi reuşit nici să începem şi nici să ducem la bun sfârşit proiectul", spune părintele stareţ. Aşadar, "Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia" reprezintă dovada vie a bunei conlucrări între Biserică şi Administraţia judeţeană şi cea locală, mai mulţi angajaţi ai Consiliului Judeţean şi ai Primăriei Iaşi având un mare merit în finalizarea proiectului. "Foarte multe persoane ne-au ajutat şi sprijinit, domnul Lucian Flaişer, la vremea aceea preşedinte al Consiliului Judeţean, şi-a dat acceptul, fără de care nu ar fi fost posibil un astfel de proiect. În perioada aceea de preaderare a ţării noastre la UE nu se puteau accesa fonduri pentru biserici, astfel că am fost nevoiţi să apelăm la un artificiu, respectiv trecerea aşezământului în proprietatea CJ. Acest lucru s-a realizat cu o clauză specială, monumentul revenind la Biserică după ce vor fi făcute lucrările de consolidare şi cinci ani după aceea", ne-a explicat părintele arhim. Vitalie Danciu. Trecută prin foc şi prin sabie Deşi de-a lungul vremurilor cetatea Goliei a mai fost restaurată, lucrările de consolidare erau mai mult decât necesare, pe zidurile ei încă mai putând fi observate urmele cutremurelor şi incendiilor. După cum ne dezvăluie hrisoavele, Golia a suferit din cauza focului şi asediului în anul 1687, când mai multe biserici din Iaşi au fost incendiate de poloni. Semeaţa şi sobra Golie a căzut din nou pradă focului între anii 1733 şi 1735, în timpul domniei lui C. Mavrocordat. Cronicarii vremii scriu că atunci a ars aproape jumătate din oraş, "întreg târgul de Sus şi Sărăria, împreună cu câteva biserici între care şi Golia". Un mare proces de degradare fizică a cunoscut această biserică după secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1863, atât din cauza lipsei de atenţie şi sprijin a guvernanţilor, cât şi a faptului că a fost lipsită de averile sale. Un alt mare incendiu se abate asupra Iaşilor şi mistuie numeroase biserici şi mii de case. Din nou, Golia este cuprinsă de flăcări. Şi cutremurele, cele din 1977 şi 1982, şi-au pus amprenta pe zidurile Goliei, afectând serios stabilitatea monumentului. Proiect iniţial de 4,89 milioane de euro În timp, mănăstirea, al cărei nume se trage de la primul ei ctitor, marele logofăt Ioan Golia (secolul al XVI-lea), a suferit multe nedreptăţi şi înfruntat multe primejdii. Pentru a păstra monumentul intact şi, mai mult, pentru a-l reda în toată splendoarea lui iubitorilor de frumos, de cultură şi de spiritualitate românească, au fost necesare numeroase lucrări de consolidare, care au fost posibile graţie implementării unui proiect cu fonduri europene. "Valoarea iniţială a proiectului pentru cheltuieli eligibile a fost de 4.890.085 de euro, fără TVA, din care fonduri Phare 67,5%, respectiv 3.300.324 euro, de la bugetul de stat 22,5%, respectiv 1.100.441 euro, contribuţia beneficiarului, Consiliul Judeţean în parteneriat cu Consiliul Local, fiind de 10%, respectiv 489.085 euro de fiecare parte. La aceste sume s-au adăugat şi cheltuielile neeligibile, care sunt de 380.375 euro", ne-a dezvăluit Georgiana Niculescu, manager de proiect. La începutul anului 2006 s-au primit primele avize, reuşita proiectului începând să prindă tot mai mult contur. "Proiectul a fost pregătit şi a fost predat Agenţiei de Dezvoltare Nord Est în ianuarie 2005. Au fost nişte eforturi considerabile din partea Consiliului Judeţean în întocmirea întregii documentaţii, am trecut de evaluarea regională după care am intrat în evaluarea naţională cu proiectul Goliei şi reabilitarea Centrului Expoziţional "Moldova". Ne-am situat pe primele două locuri din 186 de proiecte depuse pe întreaga ţară. A fost o concurenţă acerbă şi cu toate acestea am primit şi viza Delegaţiei Uniunii Europene în România, care a făcut o postevaluare. Astfel, Iaşul a reuşit să aibă două proiecte finanţate din 28 câte au fost validate", susţine Claudia Stoica, fost director al Departamentului de dezvoltare şi proiecte în cadrul CJ, persoană care a pus umărul, împreună cu doamna Niculescu, la refacerea acestei deosebite biserici. Tehnologie inovatoare pentru lucrările de la Golia Astfel, la 23 mai 2008, constructorul lucrărilor, "Construcţii Unu", a demarat, efectiv, lucrările. După mai multe termene amânate, necesare în contextul în care trebuiau găsite soluţii la nivel de ansamblu, data de 30 octombrie 2010 este termenul final de recepţie a lucrărilor. Potrivit doamnei Niculescu, Primăria a venit separat cu alte 1,23 milioane de euro pentru calea de rulare, "pentru a se aplica o soluţie unitară cu o tehnologie mai performantă", ajungându-se astfel la o valoare totală a proiectului de şase milioane de euro. Managerul de proiect ne-a dezvăluit că s-au efectuat lucrări de consolidare şi conservare la calea de tramvai, biserică, turnul de intrare, turnurile de colţ, precum şi la cişmeaua şi Casa memorială "Ion Creangă". Biserica a fost consolidată prin foraje, 10 foraje orizontale şi alte 15 foraje pe verticală, la temelia bisericii s-a săpat şi s-a făcut din beton şi armătură o grindă specială şi s-au făcut injectări la o parte din parametrul de piatră. De asemenea, turlele au fost întărite cu încrucişări de benzi verticale şi orizontale din fibră de carbon. "La turnul de intrare constructorul a găsit o soluţie care a însemnat consolidarea prin interior cu o reţea de grinzi perimetrale, la fiecare etaj s-a făcut câte o reţea de grinzi perimetrale, s-au folosit tiranţi orizontali, tiranţi verticali. La terasă, la turn, s-a făcut hidroizolaţie şi s-au pus cărămizi klinker, iar lemnul a fost tratat; s-a refăcut scara din lemn care urcă la terasă, duşumelile iarăşi s-au refăcut, ca şi suporturile din lemn pe care sunt prinse clopotele", ne-a explicat doamna Niculescu. În ceea ce priveşte turnurile de colţ, acestea au fost consolidate cu centuri perimetrale, cu injectări în masă, suprabetonarea cupolelor, s-au pus olane noi, reţele electrice, lemnăria, duşumelele şi bârnele, toate au fost refăcute. "Zidul de incintă necesita mai multe lucrări, dar atât au ajuns banii, poate mai găsim ulterior alte soluţii financiare. Am extins nişte alei de incintă, pe unele vechi le-am reparat, am pus olane de jur împrejur. S-a făcut şi iluminatul arhitectural, pe turnul principal, pe turnurile de colţ, pe biserică şi în interior. În derularea proiectului am avut momente grele, părintele stareţ ne-a îmbărbătat de fiecare dată atunci când am întâmpinat dificultăţi. Ne-am ajutat unul pe celălalt, însă mulţumirea de acum, de la finalul lucrului bine făcut, este nemărginită", ne asigură Georgiana Niculescu, managerul de proiect. Pictura interioară va fi restaurată Schimbările binefăcătoare vor continua prin înfiinţarea unui centru de promovare turistică, care va funcţiona în turnul principal al mănăstirii şi prin intermediul căruia, se vor stabili contacte vor fi organizate expoziţii, trasee turistice cu specific religios, schimburi de experienţă cu străinătatea. Mai mult, un alt proiect pentru restaurarea picturii interioare a bisericii Mănăstirii Golia se află în stadiu de depunere a documentaţiei: Golia 2 se va derula în parteneriat cu Primăria pe POR Axa 5.2, Consiliul Local urmând a reabilita strada "George Enescu", a asigura iluminatul arhitectural exterior mănăstirii, aici fiind inclus toate zidurile. Istoricul Mănăstirii Golia Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, Biserica "Înălţarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650 şi 1653 şi finalizată în 1660 de fiul său, Ştefăniţă. Biserica mănăstirii, "strălucită şi bogat înzestrată", apare ca o construcţie monumentală care îmbină, după exprimarea ţarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, "trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc". Exteriorul trădează influenţa Renaşterii târzii: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră făţuită, străjuit de pilaştri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) şi cornişă în stil baroc susţinută de console. Acoperişul este o aglomerare de turle, turele şi cupole dispuse în linie şi susţinute de arcaturi etajate (kokosniki). Interiorul, tradiţional moldovenesc, contrastează cu faţadele clasice, repetând împărţirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu un cafas în tindă, unic în Moldova secolul al XVII-lea şi cu bogate chenare orientale în jurul celor două uşi ale bisericii. Pictura, refăcută în mai multe rânduri, păstrează puţine fresce originale în concele absidelor laterale şi în pridvor. Din mobilierul iniţial se păstrează tronurile domneşti, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu şi patru sfeşnice comandate în Danemarca. O frumoasă catapeteasmă datează din 1838. Caracterul de necropolă al Bisericii "Doamnei" - cum era cunoscută în epocă - este asigurat de existenţa multor morminte şi pietre funerare, în pronaos şi pridvor. Incinta mănăstirii este înconjurată de un zid înalt prevăzut la colţuri cu turele ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă refăcut la 1900, despre care Paul de Alep spunea că "nu are pereche în toate aceste ţări prin înălţime, lărgime şi măreţie". Aproape de turn întâlnim o cişmea ce datează din vremea lui Alexandru Moruzi. Mănăstirea Golia, închinată mănăstirii atonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci. Căzută în ruină după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900 şi 1947, devenind apoi biserica parohială până în 1992, când şi-a recăpătat destinaţia străveche prin grija PF Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.