Grave carenţe privind sănătatea în mediul rural

Un studiu realizat în 2010 de World Vision România a scos la iveală carenţe grave în ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate şi nutriţia mamei şi copilului în mediul rural. Pentru evaluare au fost luaţi în calcul o serie de indicatori demografici, condiţiile de locuit, starea de sănătate şi modul de alimentaţie a mamei şi a copilului.

Potrivit studiului realizat de World Vision, unul dintre factorii care influenţează sănătatea şi nutriţia este vârsta mamei la momentul naşterii. În ceea ce priveşte accesul gravidei la servicii de sănătate, s-a constat că, deşi 71% dintre gravide sunt luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină, alte 21% dintre mame ajung la medicul de familie abia în trimestrul II sau chiar la naştere. Drept urmare, circa 6.000 de copii se nasc anual fără ca mamele lor să beneficieze de îngrijire prenatală. Studiul a analizat şi combaterea anemiei de sarcină la femeile dispensarizate, rezultatele arătând că numai 42% dintre mame au luat suplimente de fier şi mai puţin de 50% au primit tratament. Efectele lipsei de fier şi acid folic în timpul sarcinii sunt bine documentate şi includ efectele carenţei de fier asupra copilului: greutate mică la naştere şi risc de prematuritate (cu toate riscurile asociate), mortalitate prenatală şi perinatală crescută, efect negativ asupra dezvoltării psihosomatice. Efectele carenţei de acid folic asupra copilului sunt defecte genetice (gura de lup, buza de iepure), iar manifestările clinice ale carenţei de acid folic la mame constau în diaree, pierdere în greutate şi pierderea apetitului, slăbiciune. Cercetarea a scos la iveală rezultate îngrijorătoare şi în ce priveşte nutriţia copilului, aproximativ 40% dintre bebeluşi fiind alimentaţi exclusiv la sân până la vârsta de trei luni şi doar 33% fiind alimentaţi cu lapte matern până la şase luni de viaţă, în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alimentaţie exclusivă cu lapte de mamă în primele şase luni de viaţă. De asemenea, diversificarea alimentaţiei se face prea devreme şi de multe ori greşit (de la 3-4 luni în loc de 6 luni şi introducând anumite alimente înainte de termenul recomandat, de exemplu albuşul de ou, carnea, sucurile de fructe sau, şi mai grav, mâncarea gătită pentru toată familia, dată de la vârste mici - şase luni). Studiul a identificat carenţe informaţionale semnificative în rândul mamelor din mediul rural care, suprapuse nivelului socio-economic şi educaţional, pun în pericol sănătatea şi nutriţia gravidei şi copilului mic (cu vârste cuprinse între 0-2 ani) din mediul rural. Potrivit datelor statistice, România este în continuare statul european cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, în decembrie 2010 înregistrându-se 13 decese în rândul copiilor cu vârste între 0-1 an la o mie de nou-născuţi, iar în ianuarie 2011 de 12,2 la mie. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, cele mai importante cauze de deces pentru copiii sub un an sunt afecţiunile perinatale (complicaţii la naştere - 35,7%), afecţiunile aparatului respirator (30%) şi malformaţiile (21,6%). Rezultatele studiului World Vision, coroborate cu statisticile la nivel naţional în ce priveşte mortalitatea şi morbiditatea infantilă, arată că furnizarea de informaţii corecte şi la momentul oportun poate îmbunătăţi semnificativ starea de sănătate şi nutriţie a copilului mic, iar, uneori, poate chiar salva vieţi. Totodată, World Vision trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea şi importanţa informării corecte a gravidelor şi mamelor din mediul rural.