În fața bolii și a durerii: de la teamă la echilibru

Sănătatea nu înseamnă doar ab­sența bolii. Ea depinde și de felul în care ne îngrijim corpul, ne ges­tionăm emoțiile și reacțio­năm atunci când apare o problemă medicală. Medicul Victor Budeanu, specialist în medicină internă și în tratamentul durerii prin acupunctură, vorbește despre obiceiuri simple care pot susține starea de bine. El explică cum influen­țează frica și durerea viața de zi cu zi. Dincolo de tratament, contează modul în care omul își înțe­lege corpul, își gestionează emo­țiile și își păstrează încrederea, atunci când trece printr-o perioadă dificilă.

Din experiența dumneavoastră, ce comportamente preventive simple contribuie atât la sănătatea fizică, cât și la menți­ne­rea echilibrului emoțional?

Cu siguranță sunt mai mulți factori care influențează starea de bine, atât fizică, cât și psiho-emo­țională. Majoritatea persoanelor se nasc sănătoase și, poate fără să își pună prea multe întrebări, consideră că acea stare de bine se va menține la același nivel pe tot parcursul vieții.

În primul rând, consider că ali­men­tația are un rol foarte important în menținerea sănătății. O alimen­tație echilibrată ajută la păstrarea sănătății, fără excese, cât mai naturală posibil, în mod ideal preparată în casă, cu fructe, legume, se­mințe, nuci și apă naturală plată, acestea fiind doar câteva alimente de care are nevoie organismul nostru. De asemenea, câteva reguli de bază sunt întotdeauna binevenite: fructele se mănâncă separat, cu o oră înainte sau după masă, astfel se evită fermentarea și balonarea. Nu se consumă apă în timpul mesei, motivul este că apa diluează sucul gastric și digestia alimentelor va fi îngreunată. Dacă vă este sete, ideal este să se consume apă cu 30-45 minute înainte de masă sau la cel puțin o oră și jumătate după masă. Este de preferat să nu luați masa într-o stare accentuată de stres, furie sau tristețe. Evitați situațiile care pot duce la conflicte în timpul mesei, deoarece stresul poate influența negativ procesul digestiv. Se recomandă ca masa să nu fie luată pe fugă, iar alimentele trebuie să fie mestecate bine, pentru a facilita procesul digestiv. Pentru persoanele cărora li se potrivește, recomand trei mese pe zi, ultima masă în mod ideal fiind mai ușoară decât celelalte două (micul dejun și prânzul) și nu mai târziu de ora 19:00.

În al doilea rând, un alt pilon al menținerii stării de bine, atât fizice, cât și psihice, este exercițiul fizic. 30 de minute dimineața și alte 30 de minute seara, în propriul cămin, sunt suficiente pentru majoritatea persoanelor. Poate multe persoane nu consideră ca fiind un exercițiu fizic, dar plimbarea, mai ales plimbarea în natură, contribuie la o stare de bine. Recomand plimbările alături de persoana iubită, de copii sau de nepoți.

Foarte important, dar adesea uitat sau considerat cu prea puține beneficii asupra stării de sănătate, este somnul. Organismul are nevoie de somn pentru a-și reface energia utilizată în timpul zilei, dar somnul diurn nu este echivalent, în toate privințele, cu somnul nocturn. Organismul are bioritmul lui natural și cu cât dereglăm mai mult ritmul circadian, cu atât starea de sănătate va fi, la rândul ei, mai afectată. Prin urmare, în mod ideal recomand somnul de la ora 22:00 până la ora 6:00 dimineața, iar în timpul zilei, dacă se simte nevoia de a dormi, somnul să nu fie mai mult de o oră și jumătate, maximum două ore, până la ora 15:00.

În plus, pentru menținerea stării de echilibru, poate mai mult în sfera psiho-emoțională decât fizică, sunt relațiile pe care le avem cu semenii, apropiații noștri, în special cu soțul/soția și cu copiii noștri. Mai multe studii au demonstrat că relațiile personale influențează starea psiho-emoțională și aceasta, la rândul ei, influențează starea de sănătate fizică.

Care sunt cele mai frecvente reacții pe care le observați la per­soanele care află că s-au îm­bolnăvit și cum le pot ges­tiona într-un mod sănătos?

Reacția cea mai frecventă este frica, în special de consecințele acelei probleme. Încă de când eram student la medicină, am înțeles că este foarte importantă atitudinea doctorului când comunică un diagnostic pacientului sau aparținăto­rilor acestuia. De exemplu, hipertensiunea arterială: pacientul intră în cabinet, iar medicul, fără să discute suficient cu el, îi măsoară tensiunea arterială, care este ușor ridicată, 145/83 mmHg. Dacă doctorul îi spune pacientului, într-un mod calm, profesional, că are o tensiune arterială ușor crescută și că sunt metode non-farmacologice, precum adoptarea unei ali­men­tații echilibrate, reducerea consumului de sare, scăderea în greutate și renunțarea la fumat, dacă este cazul, și metode farmacologice (medicamente) de a scădea tensiunea arterială, cu siguranță pacientul va înțelege bine ce are de făcut, iar reducerea anxietății poate contribui la scăderea valorii tensionale. Dar dacă doctorul îi comunică acest diagnostic rapid, fără explicații și fără să își dea seama îi induce pacientului o stare de frică, atunci cu siguranță pacientul, când va ajunge acasă, poate deveni anxios, poate avea chiar simptome de panică și tensiunea arterială va crește și mai mult.

Ce atitudine îi ajută cel mai mult pe pacienți să facă față unei boli și să participe activ la procesul de recuperare?

Fără îndoială, o atitudine realist-optimistă, încrederea în echipa medicală, sprijinul spiritual și credința în ajutorul lui Dumnezeu pot contribui la adaptarea la boală, la respectarea tratamentului, toate acestea ajutând la depășirea problemei de sănătate. Pentru a participa activ la procesul de recuperare, pacientul trebuie să urmeze recomandările medicului curant și să mențină dialogul pe tot parcursul tratamentului. În plus, cum am menționat anterior, alimen­ta­ția, exercițiul fizic, odihna și rela­țiile cu semenii noștri joacă un rol important în procesul de recuperare.

Cum putem face diferența între îngrijorarea firească legată de sănătate și anxietatea care începe să ne afecteze viața de zi cu zi?

Îngrijorarea este firească atunci când este proporțională cu situația și nu împiedică funcționarea cotidiană. Anxietatea devine problematică atunci când este persistentă, disproporționată, dificil de controlat și interferează cu somnul, activitatea profesională, relațiile sau comportamentul.

Cum influențează durerea starea emoțională și activitatea cotidiană a unei persoane și ce strategii practice recomandați pentru a preveni apariția descurajării sau a sentimentului de neputință?

Durerea fizică, de cele mai multe ori, influențează starea emoțională și activitatea cotidiană. De exemplu, dacă avem o durere de cap sau o durere la nivelul abdomenului sau în altă parte a organismului, aceasta, de obicei, poate deregla starea de echilibru în care eram înainte; ne putem simți mai iritabili, triști sau lipsiți de energie, nu vom dori să ne mai vedem cu prietenii sau copiii noștri, nu pentru că nu ne dorim asta, ci pentru că nu avem o stare de spirit bună. Într-un mod asemănător și activitatea cotidiană va fi perturbată. Este posibil ca durerea să ne reducă semnificativ capacitatea de a desfășura activitățile fizice sau intelectuale.

Pentru a preveni apariția descurajării sau a sentimentului de neputință, recomand ca persoana să nu își piardă încrederea, deoarece pentru multe probleme de sănătate există modalități de ameliorare și de gestionare eficientă. Practic trebuie să cerem sfatul unui specialist în domeniu pentru identificarea cauzei durerii și stabilirea unui tratament adecvat. De asemenea, este important ca soțul/soția, copiii sau prietenii apropiați să încurajeze și să fie alături de persoana care suferă.

Ce greșeli fac cel mai des pa­ci­enții atunci când se tratează singuri și cum pot fi acestea evitate?

Greșeala cea mai frecventă este administrarea unui tratament necorespunzător. Îmi vine în minte exemplul unei paciente care prezenta simptomele unei infecții urinare, cu dureri, usturime la urinare și urinări frecvente. Aceasta și-a administrat singură antibioticul, fără o evaluare medicală și fără efectuarea unei uroculturi, care poate identifica bacteria și care permite testarea sensibilității acesteia la un anumit antibiotic.

În concluzie, trebuie să avem un stil de viață echilibrat, să fim în armonie cu noi înșine și cu semenii noștri, să fim atenți la ceea ce ne influențează starea de bine, atât fizic, cât și emoțional. Pe tot parcursul vieții avem de învățat, iar atunci când nu știm cum să gestionăm anumite probleme de sănătate este important să apelăm la persoane competente care să ne ghideze.