Iniţiative importante în cercetarea teologică românească

Joi, 25 februarie 2010, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, în cadrul căreia s-a hotărât elaborarea unui Dicţionar de Teologie Ortodoxă şi a unui Dicţionar Biblic Ortodox dar şi înfiinţarea în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a unui Centru de Cercetare şi Dialog în Teologie, Ştiinţe şi Filosofie.

Realizarea acestor noi dicţionare reprezintă o necesitate de ordin pastoral, misionar şi mediatic, având justificare în zona instrumentelor de studiu istoric-teologic, cultural-educaţional şi jurnalistic. Noutate în domeniu din perspectiva abordării teologice Dicţionarul de Teologie Ortodoxă va fi elaborat de un colectiv de profesori de la mai multe facultăţi de teologie din ţară, sub coordonarea părintelui prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, şi a părintelui prof. univ. dr. Ioan Tulcan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad. Chiar dacă în străinătate au mai fost editate dicţionare de acest gen, în acestea nu se regăseşte gândirea patristică sau specific ortodoxă. De aceea, Dicţionarul de Teologie Ortodoxă va fi o noutate în domeniu din perspectiva abordării teologice. „La noi în ţară, primul dicţionar de teologie ortodoxă şi singurul în prezent este cel elaborat de părintele profesor Ion Bria, publicat în 1980 şi apoi reediat. Acesta era doar un dicţionar de teologie dogmatică, aşadar, unul restrâns ca sferă de abordare. Din acest motiv, se impunea acum ca o necesitate elaborarea unui dicţionar mai amplu decât acela, în care să se regăsească întreaga teologie ortodoxă, nu numai cea românească“, ne-a spus părintele decan Ştefan Buchiu. Elaborat în scurt timp Dicţionarul va avea patru secţiuni. Prima secţiune, Terminologie teologică ortodoxă, va cuprinde explicarea unor termeni de teologie biblică, teologie istorică, teologie liturgică şi pastorală şi teologie sistematică. Această cunoaştere a termenilor este absolut necesară pentru elevii seminarişti, pentru studenţi, preoţi şi, nu în ultimul rând, pentru mass-media bisericească şi mass-media în general. În cea de-a doua secţiune, Curente teologice ortodoxe, vor fi prezentate, începând cu perioada patristică şi până în prezent, cele mai reprezentative curente care s-au afirmat în domeniul teologiei ortodoxe. Se vor urmări pentru prezentarea fiecărui curent teologic mai multe aspecte: contextul cultural şi istoric, motivaţia şi finalitatea lui şi, îndeosebi, efectele pe care le-a avut pentru teologie în general şi pentru viaţa Bisericii Ortodoxe. A treia secţiune se va intitula Personalităţi teologice şi îşi propune să surprindă cele mai importante informaţii legate de viaţa, opera şi activitatea acelor personalităţi care au marcat pozitiv evoluţia teologiei ortodoxe. Astfel, dicţionarul va cuprinde toţi teologii ortodocşi, din Antichitate, începând cu Sfinţii Părinţi, şi până în contemporaneitate. A patra secţiune, Şcoli teologice, va oferi informaţii despre evoluţia învăţământului teologic, începând de la primele şcoli de teologie, din primele veacuri creştine (şcolile din Alexandria, Antiohia, Edessa, Constantinopol), continuând cu cele din Evul Mediu şi încheindu-se cu prezentarea acelor şcoli care reprezintă Ortodoxia în diferitele Biserici autocefale, în prezent. Referitor la necesitatea redactării şi publicării acestui dicţionar, părintele decan Ştefan Buchiu a adăugat: „Elaborarea acestui dicţionar de teologie ortodoxă va fi o realizare reprezentativă a teologiei româneşti. El este necesar nu numai pentru specialiştii în teologie, chiar dacă va fi şi un instrument de lucru, ci şi pentru mediul cultural românesc, fiindcă la noi în ţară se fac vizibile apropierea şi interesul multor intelectuali faţă de tezaurul de credinţă al Bisericii Ortodoxe. Pentru ca ei să poată cunoaşte, de exemplu, opera părintelui Dumitru Stăniloae, au nevoie şi de o introducere în gândirea lui, iar dicţionarul acesta de teologie ortodoxă va îndeplini şi acest rol. De aceea, pentru lumea culturală ortodoxă românească credem că astfel de dicţionare sunt bine-venite, pentru că prin intermediul lor ea poate avea acces atât la limbajul teologic şi cât şi la înţelegerea specificului gândirii ortodoxe româneşti şi al Ortodoxiei în general. Dicţionarele acestea se înscriu, astfel, în dialogul dintre teologie şi cultură. Un exemplu relevant în acest sens este Academia Română, care se interesează tot mai mult de conţinutul teologiei şi al spiritualităţii ortodoxe.“ Dată fiind amploarea unei astfel de lucrări şi domeniile vaste de cercetat, finalizarea dicţionarului se va realiza, după estimările părintelui Ştefan Buchiu, în aproximativ doi ani. Realizarea unui dicţionar biblic ortodox se va desfăşura sub coordonarea părintelui prof. univ. dr. Petre Semen de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, cu scopul de a oferi, în special profesorilor de teologie, preoţilor şi jurnaliştilor creştini, un instrument de lucru în abordarea exegetică, omiletică şi catehetică a textelor biblice. Mai multe detalii despre elaborarea acestui dicţionar, în ediţia de mâine a Ziarului Lumina. Un nou centru de cercetare la Bucureşti Tot în şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc s-a hotărât înfiinţarea, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, a unui Centru de Cercetare şi Dialog în Teologie, Ştiinţe şi Filosofie. Noul centru de cercetare are obiectivele oferirii de suport în activitatea profesorilor de religie din mediul preuniversitar, precum şi în buna desfăşurare a proiectului „Hristos împărtăşit copiilor“, derulat de Patriarhia Română la nivel naţional, şi evidenţierii punctelor de convergenţă şi a temelor cu potenţial de dialog dintre teologia ortodoxă, ştiinţele recente şi filosofie. Acest centru va fi coordonat de domnul prof. dr. Adrian Lemeni, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Culte.Vor fi cooptaţi profesori de teologie, oameni de ştiinţă şi filosofi angrenaţi în cercetarea interdisciplinară. „Necesitatea înfiinţării unui astfel de centru se regăseşte în problema învăţământului religios. Elevii din învăţământul preuniversitar se confruntă cu o anumită tensiune între cunoştinţele de religie pe care le primesc şi cunoştinţele celorlalte discipline, în special biologie, fizică ş.a. Din dialogul acesta şi din cercetarea pe care o vor face în comun teologi, oameni de ştiinţă şi filosofi, se va face vizibilă complementaritatea dintre teologie şi ştiinţele exacte sau ştiinţele naturii. O astfel de viziune a avut-o şi Sfântul Vasile cel Mare, când a scris Hexaimeronul şi a arătat că toate cuceririle ştiinţei pot fi integrate într-o viziune teologică sau cosmologică a teologiei ortodoxe. Pe de altă parte, şi proiectul «Hristos împărtăşit copiilor», care se desfăşoară în prezent la nivelul Patriarhiei Române, va beneficia de cercetările acestui dialog. Noi sperăm că vor fi elaborate materiale şi instrumente de lucru eficiente, care să ofere abordări specifice teologiei ortodoxe şi conexiuni cu ştiinţa şi filosofia. Prin toate acestea, urmărim să punem în evidenţă posibilitatea cooperării între teologie, ştiinţă şi sistemele filosofice actuale într-o aşa manieră încât elevii noştri să aibă o viziune integrativă asupra cunoaşterii lumii şi a omului. Rezultatele acestor cercetări se vor transmite, aşadar, nu numai în mediile universitare şi către nivelele de studii inferioare şi chiar către preoţi, pentru că şi ei, în misiunea lor din parohie, trebuie să fie abili în întreţinerea unui dialog cu oamenii de ştiinţă, cu profesorii în general şi să demonstreze că nu există un antagonism între ştiinţă şi cultură, aşa cum se afirma cu decenii în urmă“, ne-a declarat părintele Buchiu. Rezultatele Centrului de Cercetare şi Dialog în Teologie, Ştiinţe şi Filosofie se vor concretiza şi în editarea unui periodic sau a unui jurnal despre cercetarea interdisciplnară, cu studii în limbile română, germană, franceză şi spaniolă. Facultatea de Teologie din Bucureşti va asigura baza materială şi grupul de cercetare, urmând ca în scurt timp să fie înfiinţat efectiv acest centru. Centru de Cercetare Interdisciplinară la Iaşi - din 2006 Un Centru de Cercetare Interdisciplinară similar funcţionează din anul 2006 la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi are două departamente: Departamentul Studii Interdisciplinare, orientat spre seminare interdisciplinare periodice destinate studenţilor si profesorilor din mediu liceal, şi Departamentul Proiectelor de Publicizare, direcţie axată pe promovarea dialogului interdisciplinar la nivelul publicului larg. În cadrul primului departament există trei secţiuni de lucru: Teologia şi Ştiinţele Naturii, Antropologia Creştină si Ştiinţele Umaniste, Teologia Morală şi Ştiinţele Sociale. În cadrul Departamentului Proiectelor de Publicizare sunt alcătuite materiale pentru presa scrisă şi audio-vizuală. În prezent, activitatea se desfăşoară cu 15 voluntari iar beneficiarii sunt studenţii, profesorii de religie, profesorii de liceu şi elevii.