Istorii cu tâlc: Ascultarea, condiţie esenţială a monahului

Odată, un teban a venit la avva Sisoe, ca să se călugărească. Bătrânul l-a întrebat dacă are pe cineva în lume. El a zis: „Am un fiu“. Bătrânul îi zice: „Du-te, aruncă-l în fluviu şi atunci o să te faci călugăr“. Acela s-a dus să-l arunce, dar bătrânul a trimis pe un frate să-l împiedice. Fratele îi zice: „Gata, potoleşte-te, ce faci?“. El răspunde: „Avva mi-a spus să-l arunc“. Fratele îi zice: „Da, dar pe urmă a spus să nu-l mai arunci“. Aşadar, a lăsat copilul, s-a întors la bătrân şi a devenit un călugăr iscusit datorită ascultării sale. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)