Istorii cu tâlc: Despre puterea rugăciunii

Un om căruia îi plăcea să bea peste măsură îşi făcea foiţe de ţigări din Noul Testament pe care îl primise în dar de la preotul satului. Beţivul îşi bătea joc în acest chip de cuvântul lui Dumnezeu şi de rugăciunile preotului. Dar odată s-a întâmplat că ţigara se tot stingea. Desfăcând mucul ţigării, a citit cuvintele care nu apucaseră încă să ardă: „Care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?“ (I Petru 4,17). Această întrebare i-a străpuns inima şi nu mai putea scăpa de ea. Orice făcea, oriunde se ducea nu putea scăpa de această întrebare: „Care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?“. Peste câteva săptămâni a căzut cu credinţă la picioarele Crucii. Rugăciunea preotului nu a fost zadarnică. De aceea trebuie să ne rugăm neîncetat pentru cei căzuţi. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)