Istorii cu tâlc: Despre vanitate

Într-un orăşel trăia o văduvă sărmană, care abia îşi mai putea întreţine cei trei copii ai săi. Se puse la cale o colectă, însă fără un rezultat notabil. Atunci preotul anunţă în biserică:

– Toţi donatorii şi sumele cu care au contribuit pentru sărmana văduvă vor fi scrise în ziar. Rezultatul a fost că în scurtă vreme s-a strâns o sumă frumuşică. Atunci preotul zise: – Mulţi dintre donatori au fost milostivi numai pentru ca să îi ştie lumea. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)