Istorii cu tâlc: Înşelăciunea este pedepsită de Dumnezeu

Un om bogat şi darnic şi-a împărţit averea în două, dând o parte săracilor, iar cealaltă bisericii din satul natal. Din ce i-a rămas a zidit o magazie de bucate pe care a umplut-o cu grâu, şi de câte ori venea la dânsul vreun om nevoiaş să-i ceară ajutor îi zicea:

- Du-te şi-ţi ia cât ai nevoie, căci avea încredere în omul sărac. Un nevoiaş însă a căutat să profite de această încredere şi de câte ori se ducea după împrumut lua totdeauna mai mult decât avea nevoie. Odată, deşi nu avea nevoie de bucate, a venit iarăşi să ceară. - Tu ştii unde este magazia. Du-te şi-ţi ia, a fost răspunsul bogatului. Nevoiaşul s-a dus, dar a găsit magazia goală şi întorcându-se a spus bogatului această constatare. - Nu se poate prietene, zise acesta, cred că eşti vinovat de vreo înşelăciune, căci cel ce este om de omenie găseşte totdeauna bucate în magazia mea. Nevoiaşul, prins cu fapta, şi-a recunoscut păcatul, iar bogatul milos l-a iertat şi, luându-l de mână, l-a dus în magazie, care de astă dată era plină de bucate. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)