Istorii cu tâlc: O lecţie despre prietenie

Un tânăr se plimba cu tatăl său, printr-o grădină plină cu tot felul de roade.

- Alege-ţi orice rod din grădină, zise tatăl către fiul său. Fiul, după ce se uită şi se gândi mult, zise: - Tată, din toate poamele grădinii, altceva nu mi-a plăcut decât para cea frumoasă de acolo. Pe aceea doresc s-o am. - Bine, fiule, liber eşti s-o iei, dacă-ţi place. Fiul se duse, rupse o pară mare, dar când muşcă din ea, văzu că numai coaja era roşie-aurie, pe când miezul cel cărnos era negru ca un cărbune şi amar la gust. - Mult m-am înşelat tată! M-am bucurat numai de frumuseţea ei din afară, fără să bănuiesc măcar că miezul era negru şi amar. - Ia aminte, fiule, răspunse tatăl. Grădina aceasta cu tot felul de pomi este ca şi lumea. Deci când îţi alegi un prieten, caută mai întâi să-i cunoşti sufletul şi apoi înfăţişarea. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)