Istorii cu tâlc: Providenţa

Soţia unui boier bogat se ducea în trăsură cu cele două fete ale sale la conacul învecinat ca să asiste la o nuntă. Drumul trecea printr-o pădure. Ajunşi în mijlocul ei, trebuiau să treacă pe sub crengile foarte stufoase şi joase ale unui copac. Vizitiul a mânat cu nebăgare de seamă şi crengile au atins pe doamne, iar una dintre ele şi-a rupt colierul de la gât. Doamnele s-au dat jos din trăsură şi au început să caute şi să culeagă perlele împrăştiate. Deodată a venit un pădurar alergând care le-a zis:

- Nu vă mai văicăriţi, ci mai bine lăudaţi pe Dumnezeu că v-am putut ajunge. În marginea pădurii vă aşteaptă o bandă de tâlhari pentru a vă jefui. Dacă nu aţi fi fost reţinute, acum aţi fi în mâinile lor. Doamna a dat ordin vizitiului să se întoarcă şi au ieşit din pădure. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)