Istorii cu tâlc: Viaţa unui călugăr înduhovnicit

Un călugăr a întrebat odată pe un alt călugăr:

- Ce să fac părinte că nu pot suporta lungă vreme ispitele care au năvălit asupra trupului meu. Bătrânul răspunse: - Astfel de ispitiri nu am avut, prin urmare nu te pot sfătui. Dezolat, tânărul călugăr pleacă la un altul, căruia îi povesti răspunsul dat de călugărul bătrân. Acesta îi răspunse: - Adevărat ţi-a grăit, dar întoarce-te la dânsul şi întreabă-l cum de nu a fost el ispitit. Călugărul urmă sfatul, se reîntoarse şi-i zise: - Iartă-mă, părinte, că îndrăznesc a te întreba, de ce în viaţa ta nu ai fost ispitit? Bătrânul îi răspunse: - De când sunt călugăr niciodată nu m-am săturat de pâine, apă şi somn; acest fapt m-a apărat de acele ispite pe care le aminteşti că dau năvală asupra sufletului tău. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)