Legătura dintre frig și răceli, pe înțelesul tuturor

Este evidentă frecvența mai mare a răcelilor în anotimpul rece. Un reputat expert în sănătate publică din Statele Unite, Libby Richards, explică însă faptul că frigul nu este cauza propriu-zisă a virozelor, dar vremea rece joacă un rol important în înmulțirea și răspândirea virusurilor respiratorii.

Suntem obișnuiți cu recomandări de genul „nu ieși în frig cu părul ud pentru că ai putea răci” sau „pune o haină mai groasă pe tine ca să nu răcești!” Sfaturile acestea sunt în realitate de prisos, deoarece lucrurile sunt mai complexe în ceea ce privește cauzele virozelor, susţine profesorul Libby Richards, de la Purdue University (SUA), într-un articol semnat în revista The Conversation. Nu frigul este cel care declanșează răcelile, dar el ne poate sensibiliza în fața virusurilor respiratorii.

De altfel, în anii pandemiei, cercetările au evidențiat că în perioadele reci rata de răspândire a infecției cu noul coronavirus era mai mare. Multe virusuri respiratorii, inclusiv rinovirusurile care provoacă răcelile obișnuite, își mențin capacitatea de infectare și se înmulțesc mai ușor în medii mai reci și umiditate scăzută. Lucrul acesta, corelat cu faptul că oamenii obișnuiesc în anotimpul rece să petreacă mai mult timp în spații închise, unde intră în contact cu multe alte persoane, crește probabilitatea de răspândire a infecțiilor respiratorii.

Se observă, de altfel, că gripa și infecțiile cu virusul respirator sincțial, despre care s-a vorbit mult în acest sezon rece, au o rată mai mare de răspândire în perioadele de toamnă și de iarnă. Cu toate acestea, în cazul apariției unor variante noi ale COVID-19, pe fondul imunității dobândite în urma infectărilor anterioare și a vaccinărilor, noul coronavirus care a declanșat pandemia nu este specific doar anotimpurilor reci, cum se întâmplă în cazul celorlalte tipuri de virusuri respiratorii, explică profesorul Richards. O dovadă în acest sens este faptul că, din anul 2020, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut în fiecare vară.

O altă explicație pe care ne-o dă expertul american este aceea că frigul poate modifica consistența membranei exterioare a virusului gripal, făcând-o mai rezistentă și mai elastică, ceea ce ar face mai ușoară transmiterea virusului gripal de la o persoană la alta.

Și nu doar temperaturile reci favorizează răspândirea virusurilor, ci și nivelul de umiditate al aerului. Aerul mai uscat, specific anotimpului rece, contribuie la evaporarea mai rapidă a picăturilor respiratorii contaminate transmise în aer prin strănut sau tuse. În urma evaporării, ele devin mai mici și sunt capabile să reziste mai mult în aer. În plus, aerul uscat provoacă uscăciune și la nivelul membranelor nazale și oculare, ceea ce le permite virusurilor să se agațe mai ușor de aceste membrane și să pătrundă în organism. Dacă veți fi sau nu contaminați de aceste particule depinde și de modul în care sistemul imunitar reacționează în condiții de frig. Inhalarea aerului rece poate încetini răspunsul imunitar de la nivelul căilor respiratorii, așa încât virusurile pot pătrunde mai ușor în organism.

De aceea, spune profesorul Richards, purtarea unui fular pe nas și pe gură ne poate ajuta să prevenim răceala, deoarece fularul va încălzi aerul înainte de a-l inhala. O altă recomandare a sa este ca, în timpul anotimpului rece, să ne asigurăm necesarul de vitamina D, care are un rol esențial pentru buna func­ționare a sistemului imunitar. De asemenea, pentru a ne feri de răceli în timpul iernii este bine să facem mișcare, să evităm locurile aglomerate, să ne spălăm cât mai des pe mâini, să evităm să punem mâna pe față și la ochi, să ne hidratăm (recomandabil până la opt pahare de apă zilnic), să ne odihnim suficient și să avem o alimentație echilibrată. (I. N.)