Locul care amintește de nașterea poeziei române culte
Oraș cultural și spiritual, Iașiul are o seamă de nestemate care îl înfrumusețează. Așa este Casa Dosoftei, un muzeu aparte, în care vizitatorii pot descoperi manuscrise și tipărituri vechi, obiecte de cult prețioase, dar și repere importante din activitatea Sfântului Ierarh Dosoftei (1624-1693), primul autor de poezie cultă din literatura română pentru a sa „Psaltire pre versuri tocmită”.
Aflată în apropierea ctitoriei ștefaniene „Sfântul Nicolae Domnesc”, cea mai veche biserică din Iași păstrată până azi, Casa Dosoftei deţine lucruri din vremurile în care tipăriturile aveau o valoare inestimabilă. Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), un Pateric slavon din secolul al XIV-lea, Apostolul (1559), Cazania lui Varlaam (1643), precum și cea mai veche copie a Letopisețului Țării Moldovei de Grigore Ureche (aprox. 1665) sunt printre cele mai importante exponate care se păstrează în Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei”, organizat în acest fel în 2005, când a fost canonizat și ierarhul-cărturar.
Sfântul Ierarh Dosoftei (1624-1693), unul dintre cei mai mari cărturari din cultura română, a fost Mitropolit al Țării Moldovei în două rânduri (1671-1674, 1675-1686).
Scriitorul Liviu Apetroaie, muzeograful acestui spațiu încărcat de istorie, ne-a făcut o caldă prezentare a muzeului și a evenimentelor mai importante din viața Mitropolitului Dosoftei, din istoria cetății Iași, amintind întâmplări și date importante pentru înțelegerea mai bună a începutului tipăriturilor pe pământ românesc. Clădirea care adăpostește astăzi Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei” este casa în care a locuit o vreme cel care a fost ales Mitropolit al Moldovei în 1671 și făcea parte dintr-un ansamblu de chilii care se aflau împrejurul Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc”.
„S-a păstrat sub numele de Casa Dosoftei, chiar dacă el a locuit aici doar șase ani. Nu s-au păstrat documente despre acest lucru, dar pentru că a existat o curte în jurul bisericii și a casei, înseamnă că această casă era legată de biserică și era probabil o casă a preoților, poate chiar o școală. Era moda școlilor, după cum știm, la 1640 fusese înființat Colegiul «Trei Ierarhi», prima școală superioară moldovenească. Una din marile ambiții ale Mitropolitului Dosoftei era să aibă o tiparniță. I-o va trimite de la Moscova spătarul Nicolae Milescu în 1680 și o instalează în această casă. Prin urmare, aici a fost atelierul lui Dosoftei până în 1686. Sunt sigur că vizitatorii sunt atrași de prima ediție a Psaltirii, păstrată aici în original. Este ediția cea mai completă a Psaltirii, fiind varianta care cuprinde și Acatistul Maicii Domnului. Psaltirea sa devine, în opinia specialiștilor, prima carte de poezie cultă în limba română, vorbim astfel de momentul nașterii literaturii române”, spune Liviu Apetroaie.
Din tiparnița lui Dosoftei au ieșit la lumină cărți importante pentru viața duhovnicească și pentru cea literară, deopotrivă: Dumnezăiasca Liturghie, Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (1680), Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților (1682-1686) și altele.
Mitropolitul Dosoftei este primul care a versificat Psaltirea într-o limbă națională a lumii ortodoxe și a făcut acest lucru, după cum el însuși mărturisea, „în cinci ani foarte cu osârdie mare”. În Europa Apuseană era deja o tradiţie însemnată ca poeţii să traducă psalmii în versuri. Dintre aceştia îi amintim pe Clément Marot, protejatul Margueritei de Navarre, autorul celei mai răspândite traduceri a 50 de psalmi în 1539, Grigore Szegedi (1569), Albert Szenczi Molnár (1607), tâlcuiri care au pătruns și în Transilvania. Un astfel de traducător a fost și Jan Kochanowschi, secretarul regal al Regatului Poloniei (1579).
În lucrarea „Psaltirea pre versuri tocmită”, care cuprinde 8634 de versuri, scrise pe 500 de pagini, Mitropolitul Dosoftei „a reuşit să mlădieze limba română”, fiind considerat pentru aceasta primul autor care a scris cu intenție poetică. Criticul G. Călinescu, analizând Psalmul 136 (La apa Vavilonului), spunea că „Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte”.
Având în vedere toate acestea, este un privilegiu să poți admira pe viu, în muzeul ieșean, Psaltirea înfățișată și înfrumusețată în limba română de Sfântul Mitropolit Dosoftei.