Locul Catedralei în suflet şi locaţia ei în spaţiu

Domnul Stelian Tănase a publicat în cotidianul ADEVĂRUL din 25 martie 2010 un articol de opinie intitulat "Catedrala", în care ridică unele obiecţii în legătură cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Pentru corecta informare a opiniei publice, considerăm că se impun următoarele precizări:

Ca şi celelalte trei locaţii anterioare (Piaţa Unirii, bulevardul Unirii şi Parcul Carol), actualul amplasament al viitoarei Catedrale patriarhale de pe Dealul Arsenalului din Bucureşti a fost propus şi atribuit Patriarhiei Române de către autorităţile de Stat prin Legile nr. 261/2005 şi nr. 376/2007, promulgate de Preşedintele României. În consecinţă, Camera Deputaţilor a predat prin Protocolul de predare-preluare din 13 februarie 2006 şi actele subsecvente, terenul respectiv către Patriarhia Română care, pe temeiul acestor acte normative, a iniţiat demersurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi definitivarea temei de proiectare. Prezenţa Catedralei Mântuirii Neamului lângă clădirea Palatului Parlamentului nu a fost cerută de Patriarhie în mod expres, dar ea poate fi înţeleasă simbolic, în sensul că viitoarea Catedrală va fi ca o "lumină de Înviere" pentru a nu uita cele trei biserici "omorâte" prin demolare şi două "răstignite" prin translare din zonă în perioada regimului comunist, spre a se face loc clădirii Casei Poporului.

În ceea ce priveşte necesitatea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, pusă sub semnul întrebării de către domnul Stelian Tănase, reamintim faptul că, din punct de vedere al spaţiului, actuala Catedrală patriarhală de pe Dealul Mitropoliei - care a fost construită în urmă cu peste 350 de ani ca biserică de mănăstire - nu mai corespunde astăzi deloc nevoilor liturgice, pastorale şi de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române, cu peste 20 milioane de credincioşi în ţară şi străinătate.

Principalele criterii de apreciere a viitoarei catedrale

Cât priveşte aprecierea domniei sale referitoare la valoarea estetică a machetei ilustrativ tematice a viitoarei Catedrale, aceasta denotă o totală lipsă de cunoaştere a semnificaţiei şi funcţionalităţii liturgice a unei biserici, iar Catedrala va fi construită în primul rând pentru cei care se vor ruga în interiorul acesteia, nu doar pentru a fi privită din exterior de trecători. Mai precis, nu frumuseţea estetică exterioară, ci simbolismul religios, funcţiunile şi spiritualitatea liturgică cerute de Sfintele Canoane şi de Tradiţia bisericească reprezintă principalele criterii de apreciere a viitoarei Catedrale.

Viitoarea Catedrală va fi construită în formă de corabie şi de cruce latină ca spaţiu sacru al comuniunii Sfintei Treimi cu mulţimea credincioşilor dreptmăritori. Simbolismul turlelor Catedralei se încadrează armonios cu tradiţia ortodoxă pentru că turla principală a Pantocratorului, străjuită de alte patru turle mai mici, simbolizează pe Mântuitorul Hristos înconjurat de cei patru evanghelişti. Turla principală de la intrarea în Catedrală simbolizează pe Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României - cel dintâi chemat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos la apostolie, după cum ne arată Sfântul Apostol Ioan, iar cele din dreapta şi din stânga acesteia, pe Sfântul Apostol Filip şi pe Sfântul Natanael. Ansamblul celor opt turle simbolizează ziua a opta a vieţii veşnice, deoarece, în biserică, prin Sfintele Taine (Sfânta Împărtăşanie) se oferă credincioşilor arvuna vieţii veşnice.

Noua Catedrală patriarhală nu va fi în competiţie cu clădirile din vecinătate

Biserica Ortodoxă Română alege simbolismul arhitectonic pe baza unor criterii teologice riguroase, iar nu ţinând cont de o estetică emoţională sub presiunea unei gândiri secularizate care a pierdut simţul sacru şi legătura cu tradiţia dinamică a Bisericii. Mai menţionăm faptul că macheta viitoarei Catedrale patriarhale reprezintă doar ilustrarea temei de prezentare pentru concursul de proiectare, iar nu forma definitivă care poate fi diferită dacă respectă principiile teologice şi liturgice esenţiale.

În plus, noua Catedrală patriarhală nu se va construi în competiţie sau completare cu actualele clădiri din vecinătate, ci va fi un univers autonom inconfundabil. În Catedrală se va desfăşura permanent aceeaşi activitate liturgică, pe când clădirile din jur pot primi cândva o altă destinaţie. Demersurile Patriarhiei Române pentru construirea Catedralei sunt prea avansate pentru a mai relua discuţiile în legătură cu un alt amplasament. Prin urmare, acum este esenţial şi prioritar să-i oferim Catedralei un loc luminos în suflet şi să nu demolăm în noi o dorinţă sfântă şi un ideal unificator de generaţii şi simţiri româneşti.

Reconstruirea Mănăstirii Văcăreşti nu trebuie pusă în opoziţie cu construirea unei Catedrale corespunzătoare cerinţelor liturgice şi pastoral-misionare actuale ale Patriarhiei Române. Mănăstirea Văcăreşti, dacă va fi reconstituită potrivit normelor de restaurare din sec. al XVIII-lea, nu poate suplini exigenţele construirii unei catedrale din sec. al XXI-lea. Pe de altă parte, spaţiul generos din jurul viitoarei Catedrale de aproximativ 6 hectare va avea destinaţia de parc public, care va permite copiilor, tinerilor şi pelerinilor să se simtă "ca acasă" lângă Casa Domnului, mărind totodată şi suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti.

Patriarhia Română are datoria de a construi viitoarea Catedrală

Patriarhia Română ar aprecia dacă cei ce se exprimă public împotriva construirii viitoarei Catedrale ar aprofunda cunoştinţele lor referitoare la semnificaţia şi funcţionalitatea spaţiului sacru ortodox care diferă esenţial de percepţia secularizată a spaţiului arhitectonic obişnuit.

Constatăm faptul că, după anul 1990, când Patriarhia Română şi-a exprimat public intenţia construirii viitoarei Catedrale patriarhale, de fiecare dată ea s-a confruntat fie cu orgoliile unor arhitecţi care nu au percepţia spaţiului eclesial şi pentru care viziunea beneficiarului asupra viitoarei Catedrale aproape că nu contează, fie cu opoziţia unor pretinşi reprezentanţi ai societăţii civile secularizate şi antibisericeşti, care inventează fel de fel de argumente doar pentru a bloca realizarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului.

În acest sens, informăm opinia publică din ţară şi străinătate că, în contextul actual al libertăţii religioase, Patriarhia Română are atât datoria, cât şi dreptul de a construi viitoarea Catedrală, ca fiind o necesitate practică şi un simbol al credinţei poporului român, în majoritate creştin-ortodox. Catedrala nouă va aduce multă bucurie în sufletele tuturor celor care rămân permanent în memoria şi recunoştinţa Bisericii, fiind onoraţi cu numele de "fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai bisericii acesteia"!

 

* Intertitlurile aparţin redacţiei