Locul în care S-a întrupat Cuvântul lui Dumnezeu

În orice pelerinaj la Locurile Sfinte, plinătatea bucuriei duhovniceşti o constituie, cu siguranţă, pentru fiecare dintre cei care merg acolo pentru rugăciune şi pentru reîntoarcea cu inima în istorie, la momentul începutului mântuirii noastre, Ierusalimul şi Bethleemul. În preajma Crăciunului, cu toţii rememorăm momentele pe care ni le relatează Scriptura, legate de Naşterea Mântuitorului lumii, iar o călătorie în aceste locuri ne va ajuta cu atât mai mult să înţelegem în profunzime cum şi unde s-au întâmplat cu exactitate toate cele ce stau la baza existenţei noastre creştine. Deasupra Peşterii de la Bethleem s-au ridicat de-a lungul anilor trei biserici. Una aparţine ortodocşilor, alta armenilor, iar cea de-a treia romano-catolicilor.

De Crăciun, toate ne trimit cu gândul la Bethleem. Evanghelia, colindele, mass-media, dar şi bucuria simplă a fiecăruia, exprimată prin convingerea naşterii pruncului mântuitor. La Bethleem, care înseamnă „casa pâinii“, există şi astăzi peştera în care, în urmă cu 2.000 de ani, după un drum obositor, şi după ce va fi căutat în tot oraşul un loc modest în care să se odihnească, Fecioara Maria îl aducea pe lume pe Mesia cel mult aşteptat. Sute de pelerini sosesc în fiecare săptămână pentru a se închina în peştera Naşterii. Pelerini la Bethleem am fost şi noi în perioada 25 noiembrie-3 decembrie a.c. prin intermediul Centrului de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel“ al Patriarhiei Române. Colindul românesc, în Peştera Naşterii Pentru a intra în peşteră, trecem prin biserica ortodoxă care are trei altare: unul central şi două mai mici, aflate în absidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peştera Naşterii Domnului, o mică grotă naturală, situată chiar sub altarul central al bisericii. Imediat ce coborâm câteva trepte, pe partea dreaptă, marcat printr-o stea de argint fixată în marmură, aflăm locul unde Maria l-a adus pe lume pe Mântuitorul nostru, în jurul căruia cincisprezece candele ard permanent. În partea stângă, dar câteva trepte mai în jos, găsim locul ieslei în care a fost aşezat pruncuţul Iisus, deasupra căruia suflau dobitoacele, „căldură ca să-i facă“. Pe locul vechii iesle, ale cărei relicve se pot vedea astăzi la biserica „Sfânta Maria Mare“ de la Roma, s-a amenajat o iesle mică în amintirea evenimentului pe care orice creştin îl cunoaşte. Ajunşi acolo, îndemnaţi de ghidul nostru spiritual, părintele Cătălin Niculescu, directorul biroului de pelerinaj al Patriarhiei Române, cântăm cu toţii în cor colindul cel mai cunoscut în ţara noastră, „O, ce veste minunată!“, emoţia fiind şi mai mare datorită încărcăturii create de prezenţa noastră acolo. Astăzi, peştera este împodobită cu icoane şi candele, având aspectul unui paraclis. Simplitatea ei creează pace în fiecare colţişor, aceasta fiindu-i suficientă bucuriei să-şi găsească culcuş în inima noastră. Peştera Naşterii, sub altarul bisericii ortodoxe Spaţiul peşterii de la Bethleem nu se rezumă doar la locul în care s-a născut Hristos. El este mult mai mare şi este împărţit în patru încăperi. Trei dintre ele se află sub biserica romano-catolică ridicată în secolul al XIX-lea, iar cea de-a patra încăpere, în care găsim locul naşterii şi al ieslei, se află sub altarul bisericii ortodoxe. „Dacă am intra doar în partea de peşteră în care a născut Maica Domnului, nu ne-am da seama cum arată ea în întregime, însă, vizitând şi partea care se află în custodie catolică, ne vom da seama că este vorba de o peşteră mult mai mare. Şi, văzând cum este ea organizată, ne întoarcem în urmă cu 2.000 de ani şi ne dăm seama care era modul de viaţă al celor săraci, pentru că ei obişnuiau să trăiască în peşteră, la un loc cu animalele. Arheologii chiar au găsit dovezi că această peşteră a fost populată în secolul al VIII-lea şi al IX-lea, î.H. De-a lungul timpului, peştera aceasta s-a împărţit în patru încăperi. Una dintre capelele din partea catolică este închinată Sfântului Iosif, amenajată în amintirea visului lui Iosif, când un înger i-a spus să ia pe pruncul şi pe mama lui şi să fugă în Egipt, pentru a scăpa de ordinul dat de Irod cel Mare. De asemenea, aici este şi o capelă închinată pruncilor ucişi din acelaşi ordin. A doua încăpere din această peşteră mare adăposteşte mormântul lui Ieronim, care pentru romano-catolici este sfânt. Ieronim vine la Bethleem în anul 384 d.H., unde îşi petrece ultimii 36 de ani din viaţă muncind. Întrucât şi-a petrecut o parte din viaţă aici, a cerut să fie înmormântat în această peşteră, pregătindu-şi chiar singur mormântul. Mormântul său este astăzi gol, căci la sfârşitul secolului al V-lea osemintele sale au fost duse la Constantinopol, iar de acolo cruciaţii le-au dus la Roma“, ne explică Gabriela, ghidul din Bethleem al pelerinilor din România. Un complex de biserici Deasupra acestei peşteri imense s-au ridicat de-a lungul anilor trei biserici. Una dintre acestea, al cărei altar se află chiar deasupra încăperii în care s-a născut Iisus, a fost ridicată de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în anul 326, numită Teotokos (gr. Născătoare de Dumnezeu). Această biserică a rezistat însă doar până în anul 529, când în ţară a izbucnit o revoltă a samaritenilor. Întrucât biserica a fost grav avariată, împăratul Iustinian cel mare, care era de doi ani la putere, a dărâmat zidurile, a refăcut fundaţiile, ridicând pe ruinele primeia această biserică, a Naşterii Domnului, care astăzi se află în custodia Bisericii Ortodoxe a Greciei. În biserică se mai păstrează un fragment de mozaic din pardoseala primei biserici, care ne arată astfel frumuseţea darului făcut de Împăraţii Ortodoxiei, în secolul al IV-lea, lui Hristos. Biserica ridicată de Iustinian cel Mare a fost înfrumuseţată în secolul al XII-lea (între 1165-1169), în urma unei colaborări între cruciaţi şi bizantini. De-a lungul vremii, această biserică a fost împodobită şi de voievozi şi de oameni credincioşi din România. De exemplu, catapeteasma a fost dăruită de domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, voievodul care a dat ţării noastre prima Biblie românească. Lipită de biserica ortodoxă este cea armenească, iar a treia biserică ridicată deasupra peşterii este cea romano-catolică, ridicată la 1881 de franciscani, în stil gotic, şi închinată Sfintei Muceniţe Ecaterina din Alexandria. Din această biserică se face, în fiecare an, transmisiunea în direct din noaptea de Ajun. În faţa complexului format din cele trei biserici ridicate deasupra peşterii se află o piaţă imensă, numită „Piaţa ieslei“, unde, în fiecare an, de Crăciun, se adună creştini din toată lumea pentru a-şi exprima, prin slavă, bucuria întrupării Cuvântului lui Dumnezeu. ▲ Grota Laptelui La mică distanţă de Biserica Naşterii, la Bethleem, se află Grota Laptelui, de care astăzi se îngrijesc tot franciscanii. Aceasta marchează locul în care Maica Domnului l-a alăptat pe prunc şi de unde au plecat spre Egipt. „Evanghelia ne vorbeşte despre două vizite. Una a păstorilor care au primit semnul de la îngeri, cum că «veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle», şi au venit şi l-au găsit, iar cea de-a doua vizită este cea a magilor care veneau cu daruri pentru noul rege născut. Dacă păstorii l-au găsit acolo, la locul naşterii, magii l-au găsit aici. Acesta este locul în care Iosif are acel vis prin care îngerul îi spune să meargă în Egipt. De aici au pornit spre Egipt. Înainte însă de a pleca, aici se întâmplă ceva care a influenţat numele locului. Iisus era pruncuţ şi avea nevoie să fie alăptat. În timp ce-şi hrănea pruncul, două picături din laptele Fecioarei se scurg pe podeaua peşterii, care-şi schimbă culoarea într-un alb lăptos. Din acest motiv se numeşte «Grota laptelui» şi de aceea este loc de pelerinaj pentru toţi cei care vin să se roage pentru prunci“, ne explică Gabriela..